Vara, când scoți o sticlă din frigider, se aburește. La fel se întâmplă și în beci.

In mod contra-intuitiv, ventilația beciului ziua poate face mai mult rău uneori. Dacă aerul care intră în beci este mult mai cald decât beciul, se va întâmpla precum cu sticla de mai sus: umiditatea din aer se va condensa pe pereții mult mai reci ai beciului. Problema este mai mare vara decât iarna, pentru că diferența de temperatură este mai mare. Iarna aerul exterior este mai sărac în vapori de obicei.

Deci care este soluția?

Măsurarea

În primul rând merită măsurată umiditatea din beci. În ziua de azi sunt foarte ieftine niște termometre cu highrometru (umiditate). Toate măsoară umiditatea "relativă", nu procentul de vapori din aer. Această umiditate relativă este ce ne interesează, iar ea variază cu temperatura - chiar dacă procentul de vapori din aer rămâne constant.

Orientativ, dacă umiditatea relativă este peste 60% în beci, probabil se va forma condens pe suprafețele mai reci. Pragul de condensare poate varia în funcție de diferența de temperatură între cel mai rece perete al beciului și temperatura aerului lângă aparatul de măsurare. Cu cât pereții sunt mai reci, cu atât vor tolera o umiditate relativă a aerului mai mică până să condenseze.


Aerisirea

Este de preferat să se facă aerisirea scoțând aerul din beci, nu suflând aerul spre beci. Atunci când aerul este scos afară, aer proaspăt va intra mai lent, și se va răci mai treptat. Un alt avantaj în a scoate aerul este că se forțează scoaterea aerului deja bogat în vapori.

Ideal se va capta aerul la nivelul podelei beciului, unde e posibil să se acumuleze și alte gaze mai grele decât aerul, inclusiv Radon uneori. Eu folosesc un tub de canalizare de la aerisirea de sus până la podeaua beciului, iar la podea pun un ventilator de linie (de "țeavă"). Ventilatorul este comandat de o priză inteligentă, însă orice priză temporizată merge.

Aerisirea trebuie făcută la o oră la care diferența de temperatură între exterior și interior este minimă, de exemplu aproape de miezul nopții. Nu am verificat, însă spre dimineață e posibil ca și beciul să se răcească, mărind diferența.

La fiecare 10 grade diferență spre rece, umiditatea "relativă" se dublează. Dacă, de exemplu, umiditatea de afară este 50% la 30 grade, aerul adus de afară la un beci care are 20 grade (10 grade mai puțin), umiditatea va deveni 100% și foarte mult din vaporii din aer vor condensa pe pereții cei mai reci ai beciului - sau podea. De la umiditate exterioară de 30%, ai cam 15 grade diferență până la condensare. Unele highometre calculează un "dew point temperature" - temperatura la care dacă cobori aerul va începe să condenseze.

Ajută bineînțeles ca beciul să fie bine izolat, însă asta este de multe ori un dat greu de schimbat. Ce ne interesează este diferența între temperatura celui mai rece perete și aerul introdus.

Dezumidificatorul

De multe ori nu este suficient să aerisești beciul noaptea, umiditatea poate crește la valori periculoase. Am pățit să mi se impregneze rafturile de carton presat cu mucegai și aproape s-au rupt. A trebuit să schimb rafturile de jos.

Dacă umiditatea nu scade prin aerisire, trebuie eliminată apa în exces din aerul beciului.

Există "dezumidificator pasiv" care constă într-o "piatră" care absoarbe umiditatea și o poți goli zilnic. Problema este că "piatra" se consumă în maxim o săptămână și trebuie schimbată.

Eu folosesc un dezumidificator activ in beci, care este un fel de mic frigider care condensează aerul care trece pe acolo. Acest sistem poate capta chiar și peste 1l de apă pe zi, în funcție de umiditatea din beci. Trebuie deci preferat un aparat cu bazin de colectare mai mare în beci, minim câțiva litri.

Eu am reușit să conectez permanent aparatul să se scurgă în pompa de scurgere. În general se oprește singur dacă se umple bazinul, însă acum nu se mai umple niciodată. Singurul lucru pe care îl reproșez aparatului meu este că se oprește totuși automat la un interval de gen 24h și trebuie să îl repornesc mereu. Doar ca referință, nu recomand neapărat: link.