Scaune auto copil rear facing

Menirea scaunului auto de copil sau bebe "rear facing" (cu spatele la sensul de mers) este să protejeze capul și corpul copilului în special la impactul frontal, care este cel mai frecvent și cel mai violent. De asemenea gâtul copilului este mult mai mai protejat și la frâne bruște, întrucât capul va fi proiectat spre suportul de susținere cap al scaunului și nu spre interiorul mașinii.

În multe țări civilizate, până la o anumită vârstă este interzisă plasarea copilului cu fața la sensul de mers, din considerentele de mai sus. Chiar și după această vârstă plasarea cu spatele la sensul de mers aduce un plus de siguranță.

Noi folosim scaunul "rear facing" (cu spatele la sensul de mers) chiar și acum, la 3 ani, suntem foarte mulțumiți. Din fericire nu am avut nevoie să-i testăm eficiența în accident. Sunt însă mult mai liniștit că dacă am nevoie să pun o frână mai bruscă atunci când bebe doarme, capul nu îi va zbura din scăunel ci va fi doar presat puțin mai mult în suportul de susținere. Dacă stai să te gândești puțin, e foarte intuitiv că un bebe e mai sigur cu spatele la sensul de mers.

Se recomandă montarea pe bancheta din spate, zona dreapta față este destul de expusă la loviri din lateral. Folosim pentru copil locul dreapta spate, în primul rând pentru că mașina este mică și trebuie comprimat scaunul din față. Cred că am citit undeva că dreapta spate este și poziția cea mai sigură, este un pic contra-intuitiv, sper că-mi amintesc bine.

Critici greșite

Loviri din spate. Se poate argumenta că scaunul cu spatele la sensul de mers are aceleași probleme la loviri din spate. Nu se compară însă, lovirile din spate sunt și mai rare, și mult mai ușoare (de exemplu la semafor), la viteză mai mică. Dacă te lovești cu o mașină din contrasens, este ca și cum te-ai izbi de un zid la suma vitezelor. Dacă te lovește cineva din spate este ca și cum te-ai lovi cu diferența vitezelor. Accelerările bruște sunt și ele mult mai controlabile și mai ușoare decât frânele bruște.

Demonstrația că lovirile din spate sunt mai dese decât cele din față: la fiecare lovire din spate este o altă mașină lovită în față, deci 50% - 50% până acum. La lovirile din față se adaugă lovirile față în față și față în stâlp/perete. Este foarte puțin probabil să te lovești spate-în-spate, iar să intri cu spatele într-un zid nu poți la o viteză foarte mare. Deci lovirile din față sunt mult mai multe decât cele din spate.

Vizibilitate copil.  De fapt copilul vede în spate chiar mai mult decât vede în față, unde este tetiera scaunului din față care îl blochează. Din experiență nu am constatat vreo problemă cu faptul că vede peisajul îndepărtându-se.

Comunicare cu copilul. Când este un adult în spate, copilul poate să comunice chiar mai ușor, față în față. Dacă în mașină este doar șoferul și copilul, atunci nu ajută prea mult să stea cu fața la sensul de mers, ar vede doar ceafa părintelui oricum. Când este copilul mai măricel poți vorbi cu el să știe că nu e singur. Există și o oglindă de pus în spate pentru a-l vedea în retrovizoare, însă nu ne-a folosit prea mult.

Loc picioare copil. Din câte scaune am mai văzut, impresia mea este că la scaunul așezat cu spatele la sensul de mers copilul are chiar mai mult spațiu pentru picioare decât cu fața.

Dificultăți reale

Disponibilitate. Prima dificultate este să găsești în România scaun cu spatele la sensul de mers. Există o singură marcă adusă în România pentru a putea testa: BeSafe. Nu pun link pentru că nu încerc să le fac reclamă, dar îi găsiți ușor. Mai poți încerca să comanzi direct pe Internet sau le poate aduce cineva la comandă, însă poți avea surprize.

Un feature care pare evident dar pe care nu îl au toate scaunele este reglarea în poziția de somn cu copilul înăuntru. La multe scaune înclinația se reglează doar ridicând scaunul din soclu, ceea ce este total nepractic atunci când copilul a adormit. Poți ține scăunelul direct în poziția de somn, însă nu mai vede prea bine când este treaz.

Preț. Nu există un motiv constructiv pentru ca scaunele de copii cu spatele la sensul de mers să coste mai mult, însă din cauza cererii mici și ofertei și mai mici, prețurile încep un pic mai de sus decât la scăunelele cu fața la sensul de mers. Este un cerc vicios însă dacă îți permiți diferența poți obține o siguranță crescută.

Înclinare. Canapeaua din spate este un pic înclinată spre spate. Asta face ca baza scaunului să fie un pic înclinată spre spate, ceea ce face ca unghiul de "culcat" să nu fie suficient de înclinat . Am putut să reglăm un pic din ancorare, am cumpărat și un adaptor care adaugă vreo 15 grade. Cu aceste reglaje devine acceptabil de înclinat. Bănuiesc că nici nu trebuie să fie nici foarte înclinat, din motive de siguranță.

Spațiu ocupat. La Solenza scaunul din dreapta șoferului trebuie dus la maxim în față și rămâne și un pic aplecat în față (dacă vrei să aibă copilul maxim loc la picioare). La Matiz (în poză), neașteptat, este ceva mai mult loc pentru scaunul din față, se poate sta decent pentru cineva nu foarte mare. La Skoda Rapid este loc mai mult.

Prindere Iso Fix.  Scaunul actual este ancorat cu centura spate. La mașinile mai noi există un sistem numit "Isofix" în care scaunul se prinde cu un simplu "clac" în niște cleme din canapeaua spate. Nu are legătură directă cu "rear facing", însă scaunele pentru peste 18 kilograme nu pot funcționa doar cu Isofix, pentru că nu este sistemul Isofix certificat pentru mai mult. Când voi avea nevoie să schimb scaunul mi-ar plăcea un sistem hibrid: să aibă prindere și Isofix și centură. Bănuiesc că Isofix i-ar conferi o mai mare stabilitate stanga-dreapta iar centura rezistența peste 18 kilograme. Problema la "rear facing" este că ofertele de hibrid sunt și mai limitate.

Scaunul nu face minuni. Un medic legist spunea că la un impact cu 80Km/h se poate produce decesul copilului chiar fără a exista fracturi ale gâtului sau craniului, doar prin presiunea enormă a decelerării asupra creierului. Conduita preventivă rămâne cea mai importantă, scaunul te ajută la accidentele în care ai reușit să frânezi suficient înainte de impact. Rămân însă o mulțime de accidente de intensitate ușoară-medie în care scaunul poate face diferența, de la o fractură de gât la o mică sperietură.

Cuvânt de încheiere
Este uimitor ce puțin cunoscute sunt în România scaunele de copil "rear facing". Dincolo de siguranța crescută la un accident ele sunt și mult mai comode pentru copil la frâne, în special pe timpul somnului.