Blogării la dat zapada
Vin seara obosit de la serviciu. Când să dau colţul blocului, văd un vecin şi-o lopată. Vecinul, coleg de scară, de meserie şi chiar de facultate oarecum, este şi de curând blogger. Când l-am văzut mi-am dat seama că asta mă aşteaptă şi pe mine, se pare că majoritatea celorlalţi îşi făcuseră deja parcela de dat zăpada. Lopata este ... a blocului, dacă nu "profit" acum trebuie să umblu după ea.
Există obligaţia legală a locatarilor să dezăpezească căile pietonale în jurul blocului, iar blocul nostru fiind la şosea ne mai bate şi primăria la cap. Nu mă omor după muncile fizice, dar ce să-i faci, datoria înainte de toate. În doi trece timpul mai repede, mai faci cu schimbul la lopată...
Este normal ?
Primul impuls a fost să spun că e treaba primăriei să dezăpezească. M-am gândit totuşi că în cazuri de ninsori abundente nici o firmă de salubrizare nu ar avea suficient personal să dezăpezească în timp util. Nu era cazul astăzi, se putea circula şi în pantofi.
Alternative ?
Sigur s-ar putea găsi nişte aranjamente mai avantajoase pentru toată lumea. Economic este ineficient ca 40 locatari să iasă fiecare să dezăpezească câte 2 metri pătraţi, apoi să-şi schimbe rufele ude, să cumpere alte mănuşi pe care le-au stricat, să ia medicamente contra răcelii, etc.
Discutasem anul trecut în şedinţa asociaţiei de proprietari să plătim pe cineva care are nevoie de bani şi nu îşi poate folosi timpul mai productiv. 5-10 RON de apartament poate însemna o sumă frumuşică pentru cineva şomer sau cu salariul minim pe economie. Trebuie să discut din nou despre varianta asta, este win-win.
Discuţii la dat zăpada
Din vorbă în vorbă am ajuns la estimarea proiectelor. I-am expus teoria mea conform cărora există doua moduri de a estima durata unui proiect şi ambele sunt greşite ;)
Dacă vizualizaţi celebrul clopot al lui Gaus din statistică, undeva în centru este media duratei unui task de un anumit tip. Task-ul poate să dureze mai puţin sau mai mult decât în medie.
Este drept că în partea din stânga clopotul trebuie tăiat, există un minim fizic al timpului în care se poate face task-ul, dar în mare rămâne apropiat de un clopot al lui Gaus. Preiau o imagine wikipedia : pe orizontală ar fi durata task-ului ( ,u = media). Aria graficului din stânga/dreapta reprezintă probabilitatea (în total graficul are arie 1).
Putem spune că în aproximativ 50% din cazuri task-ul durează mai puţin decât media, iar în 50% din cazuri mai mult decât media. Media prin definiţie este undeva între valori. Locul de exact 50% se numeşte mediană parcă, dar media este cam tot pe acolo în cazul nostru, chiar şi cu clopotul puţin turtit şi îngrămădit spre dreapta cum este cazul proiectelor reale.
Privit altfel, putem spune că dacă estimăm durata task-ului la media duratei, avem o şansă de ... 50% să ne încadrăm în timpul estimat. Cam puţin ...
Pentru a avea o siguranţa de 98% că ne încadrăm în timpul estimat, ar trebui dusă estimarea mult în dreapta mediei astfel încât să lăsăm în stânga 98% din clopot. Asta cere ca estimarea să fie la cel puţin 2 * media. O diferenţa foarte mare faţă de medie...
În practică proiectele durează mai mult decât estimarea medie, pentru că mai mereu apar situaţii neprevăzute care ... nu au fost estimate. Deci o estimare poate varia foarte mult în funcţie de gradul de siguranţă cerut.
Estimarea optimistă este undeva la media a ceea ce ştii că trebuie făcut (mai apar oricum altele) şi ai 50% şanse să nu te încadrezi în ea. Pentru a fi aproape sigur că te încadrezi în deadline (estimarea pesimistă) trebuie să estimezi cam dublu faţă de estimarea optimistă.
Sindromul studentului face ca efortul să se concentreze spre finalul perioadei, deci a încerca să te încadrezi în estimarea optimistă este uşor nerealist, dar de ajutor ca motivare.
Munca e fascinantă
"... m-aş uita ore întregi" zice o glumă :) Doi puşti se uitau uşor curioşi la tehnica spargerii gheţii. Au aşteptat mult autobuzul, s-au tot uitat dar nu erau deranjanţi. Pe la capătul blocului, gheaţa a devenit mai tare, sau noi mai obosiţi. Am făcut un culoar mai îngust la capăt, o singură bandă pe sens :)
Căutam un pretext să încheiem şi am găsit. Puştii au pus manele la mobil. I-am spus în şoaptă colegului : Hai să mergem, nu mai e atmosferă propice muncii aici ! :)
Republicarea articolelor este permisă cu citarea autorului
Dupa parerea mea, e treaba administratorului sa gaseasca solutiile la probleme din acestea.
RăspundețiȘtergereDar, din moment ce aceia care sunt responsabili nu-si fac treaba, e necesar compromisul sa curete locatarii voluntar.
Pe de alta parte, pentru unii poate fi si o relaxare, sau un sport. Poti face si febra musculara de la dat zapada la o parte. Dar, nu e tocmai ca la sala. N-avem mereu zapada (din pacate). Unora le place.
Despre cifre, e nevoie sa citesc inca de 2 ori ca sa inteleg in totalitate ideea (sau o singura data si mai atent) :). Am de gand sa recitesc in curand.