Biserica și morala
Merg în biserică la nunți și botezuri, precum mulți români. Este rar, totuși am început să cam învăț pildele standard, așa că o să risc o generalizare.
Am stat să mă gândesc dacă am auzit vreodată în biserică : "fiți cinstiți, nu furați, ajutați aproapele dacă vă este la îndemână". Nu-mi amintesc nici măcar un "P.S." de acest tip. Este doar impresia mea ?
Pentru a fi cât mai exact, este vorba de Biserica Ortodoxă Română, nu știu cum stau lucrurile la alte confesiuni sau alte națiuni. E drept, dacă îmi imaginez scena în România, parcă și văd jumătate din persoane contrariate : "da' pilde de-alea cu vin nu mai aveți ?"
Dacă v-a plăcut articolul, daţi vă rog un share :
ca sa auzi cele de mai sus ar trebui sa participi macar la Sf. Liturghie duminica, si in marile sarbatori. O predica pentru nunta sau botez se refera la subiectul cu pricina, la semnificatia Tainei.Se vorbeste despre datoriile crestine ale nasilor sau parintilor, ori despre datoria sotilor.
RăspundețiȘtergereeu nu pot sa inteleg cum o persoana care vine din ani in pasti la biserica, care habar n-are in ce consta invatatura bisericii, o poate critica.
Draga Irina,
ȘtergereDe cand au inceput preotii sa aplice ceva de genul:"fiți cinstiți, nu furați, ajutați aproapele dacă vă este la îndemână"?
Poate in ultimul an. La pastele din 2011 preotul NU m-a chemat la "Veniti SA LUATI lumina" CI la: "veniti SA VA DAM lumina". Atunci am pus punct bisericii. Raman doar cu credinta si ma lipsesc de religie...
Ruptura dintr credinta si religie nu o vezi?
"in ce consta invatatura bisericii"?! Ca preotii si tot neamul lor nu ne vreau decat banii. Sa le dam cati mai multi bani. BANI. BANI.
Ce observ eu la crestinii practicanti ferventi din jurul meu este ca multi practica litera legii crestine, si multi lasa spiritul la coada.
RăspundețiȘtergereAltii practica numai ceea ce le convine. Exemplu in ton cu ce ai spus tu: trebuie sa dea statul ajutoare sociale la nevoiasi si saraci cu duhul, dar nu e nimic in neregula sa iei si sa dai spaga ...
@Irina : imaginea mea poate fi incompletă și dezechilibrată, dar pornește în primul rând de la efectul (cam lipsă) din societate. Unii preoți par mai preocupați dacă o să aibe copilul zi de nume și de negocierea pecuniară din altar decât de educația morală.
RăspundețiȘtergereDe curând am văzut lângă mall Liberty un preot care se îndrepta spre mercedesul lui foarte arătos. L-a oprit o doamnă să-l întrebe ceva despre ce să facă cu lumânarea de botez. A ridicat o mână între ei (precum ne mai învăța pe noi la Aikido ca apărare) și i-a răspuns câteva cuvinte foarte rece.
Există și alt fel de preoți, de acord, dar greu se văd printre ceilalți.
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereMihai,
RăspundețiȘtergere1/ Într-adevăr, noi ortodocşii suntem: nesimţiţi, hoţi, şpăgari, ipocriţi şi necinstiţi, curvari, etc., simţim asta, simţim că suntem profund bolnavi de toate defectelea astea care strică umanitatea nostră şi de'aia venim la Hristos. Cei corecţi şi deştepţi (aşa ca tine) nu au nevoie de Hristos.
Şi de ce venim noi la Hristos? pentru că ne-a vorbit altfel, nu la modul rece mihvoician.
Mă rog mai există o specie cu totul de neînţeles de mine. Sunt dintre cei deştepţi şi corecţi aşa ca tine care nu au nici în clin nici în mânecă cu Biserica, nici cu Hristos dar participă ocazional la Tainele Bisericii precum Nunta şi Botezul. Ce-i în capul acestui gen deloc nu reuşesc să pricep. Un soi de masochişti, cred? Conformism absurd faţă de un tradiţie care pentru ei nu înseamnă nimic? Spirit gregar?
2/ Liturghia nu-şi propune să fie o adunare la care oamenii să audă lecţii de morală mihvoiciene. Pe lângă că ar fi total ineficient, ar fi şi out-of-scope.
Lecţia de morală la Biserică este cu totul secundară pentru menirea Liturghiei. Este adevărat că Liturghia are şi o funcţie catehetică dar aceasta este secundară. Aşadar o Liturghie fără subiecte de tip strict moral la predică este absolut OK.
3/ Instruirea 'morală' de bază are loc mai ales face-to-face în cadrul Spovedaniei şi nu la Liturghie. This is by design; Liturghia este (ar trebui să fie) un moment de încununare, de bucurie (se celebrează Euharistia == "mulţumire"), se participă la 'petrecerea' Împărtăşaniei; şi doar secundar de dăscăleală.
Dimpotrivă Spovedania este momentul când se face exerciţiul pocăinţei, efortul îndreptării şi deci atunci este momentul potrivit pentu 'lecţia de morală'.
4/ Aşadar este o trăznaie ca în cadrul Botezului să se apuce preotul să trăncănească despre subiecte care sunt pe lângă menirea Botezului de ex. despre furt sau şpagă.
Este însă firesc să se vorbească atunci despre numele copilului, pentru că Botezul înseamnă primirea unui 'nume', adică a unei noi identităţi, aceea de creştin în comunitatea Bisericii; şi firesc ar fi ca alegerea numelui să reflecte valorile comunităţii în care intră, nu-i aşa?
Şi da, există şi un aspect pecuniar al Botezului. La Botez trebuie să se discute cele ale Botezului, nu ce-ţi trăzneşte ţie prin cap că ar putea fi mai important.
5/ Ce te scorţoşeşti că se bucură amărâţii aceia de "d'alea cu vin"? Iaca un spaţiu al comuniunii. Ca într-o familie extinsă. Este moment de sărbătoare, nu de pocăinţă, care aduce alături pe cel sărac şi pe cel bogat, pe IT-ist sau pe amicul meu care a predat la MIT sau pe cel cu doctorat la Oxford, cu măturătorul de stradă. Un fel de "petrecere" dacă vrei. Este o comuniune frumoasă.
Dacă nu te-ai închista în moralismul tău rece ai fi în stare să înţelegi umanitatea simplă dar frumoasă manifestă în aceste ritualuri.
6/ Duhovnicii tratează la Liturghie mai pe larg subiecte morale ca cele descrise de tine mai ales în două cazuri: (1) atunci când cetirea din Evanghelie sau din Apostol ale Duminicii respective au un astfel de conţinut, de ex. la pilda bunului samarinean sau (2) oricând simt ei că este o problemă care îi priveşte direct pe enoriaşi.
Ca exemplu pentru (2), Duhovnicul meu vorbeşte foarte des la predică despre ipocrizie, îndreptăţire de sine, judecarea aproapelui şi asumarea celui de lângă tine, şi mai rar despre hoţie, minciună sau şpagă, întrucât acestea sunt 'bolile' mai răspândite şi de fapt mai grave decât cele menţionate de tine.
7/ Morala ortodoxă este foarte diferită de morala de tip mivhoician. (Şi Slavă Ţie, Doamne, pentru asta!). Adică dacă o să auzi la o Biserică o predică rece de tipul celor pe care le ţii tu, ca de ex. "Nesimţirea la volan" sau textul în care te lăudai cum ai muştruluit-o pe-o amărâtă (sau îmi amintesc cum te-ai răţoit o dată la un cerşetor bătrân care intrase în tramvai cu ţigarea), poţi să fi sigur că aia nu-i morală Ortodoxă. Eu aş pleca din Biserică la o predică de tipul ăla.
RăspundețiȘtergerePe mine tipul tău de morală nu mă satisface. Mi se pare că devalorizează peste măsură pe cei care greşesc, că-i obiectivează, că le reduce valoarea umană. Parcă vezi doar păcatele şi-n mânia ta nu mai vezi păcătosul.
8/ Şi în morala ta şi într'a Bisericii se vorbeşte de cinste, milostenie etc. dar bazele sunt profund diferite (ca să nu zic că a ta nici nu prea are baze de fapt, după cum tu însuţi observi că e o alegere cam arbitrară).
Tu n-ai decât să crezi în propria-ţi morală şi să s-o priveşti de sus pe cea creştină dar eşti absurd dacă pretinzi că ar trebui să regăseşti ale tale acolo unde nimeni nu şi-a propus să le 'implementeze'.
9/ Cele 2 tipuri de morală sunt în conflict din start ; Hristos a preferat compania curvelor, a hoţilor, tâlharilor şi pe a şpăgarilor vameşi scandalizându-i pe 'drepţii' (aş zice mihvoicieini) cărora tare le mai plăcea să observe defectele altora.
Îngăduinţa faţă de păcătoşi şi respingerea celor care se auto-delectau cu un discurs cam ca al tău i-a scandalizat pe fariseii pe care i-a invitat non-stop să nu se considere mai corecţi decât pe ceilalţi.
Un tip de maximalism moral de altă natură, într-un sistem în care *iubirea* este esenţială, şi nu conformismul cu un oarecare sistem de reguli.
10/ Când pretinzi că Biserica nu are efect în societate, la care societate te referi?
Cumva la a celor care iau Biserica în serios? Pretinzi că procentul de şpăgari şi este mai mare sau egal în rândul celor care merg la Biserică în fiecare Duminică, se spovedesc regulat, etc. decât a celorlalţi?
Te asigur că atunci când m-am implicat implicat în poveşti caritabile, am găsit ajutor pe termen lung exclusiv de la oameni din Biserică.
A' propos, de ex. şeful tău direct ajută de mulţi ani pe cineva cu handicap locomotor. El este un creştin obişnuit, şi îi donează cel puţin câteva milioane de lei lunar din câte ştiu. Tu, de la înălţimea moralei tale, ai face asta?
Eu ştiu de mulţi creştini Ortodocşi care se implică activ în ajutarea, pe termen lung, a altora în nevoie.
Nu ştiu de nici unul necreştin care o face.
11/ Dacă pretinzi că 'preotul rece cu mercedes' este normativ pentru clerul ortodox, eşti necinstit. Sper că nu faci asta, deşi textul tău asta pare să implice.
Măcar pentru că am reușit să smulg un comentariu, și tot nu regret că am scris :)
RăspundețiȘtergereCunosc câțiva oameni credincioși pe care îi respect și probabil că în medie credincioșii sunt mai aproape de valorile mele decât ... media.
Asta nu înseamnă că nu pot exista atei cinstiți și credincioși hoți.
Aș spune chiar că o religie matură este ca un soft matur, poți folosi cu success fără să ai probleme serioase pe termen lung. Probabil e mai safe pe termen lung decât orice sistem radical diferit de valori.
Asta nu înseamnă că nu are și bug-uri și că nu este nimic de îndreptat în ea. Ca să vorbesc în termenii tăi, trufia și argirofilia sunt destul de răspândite în această implementare. Am citit și eu Biblia, dar spiritul respectiv rareori îl mai întâlnesc prin biserici. Acum, mă bucur dacă experiența altora este mai "clăditoare".