Bunastarea, Banii si Inflatia
[Un articol scris mai demult, fara diacritice, pe care nu apucasem sa-l public]
Ca si indivizi, suntem interesati de bunastarea personala in primul rand. De ceva mii de ani, bunastarea nu si-o mai poate face fiecare singur, deci apare dependenta de starea economiei (locala/globala).
In ziua de astazi putem spune ca omul traieste din distribuirea bunurilor create de diverse comunitati (sate, tari, economie mondiala). Impartirea este controlata prin legile pietii dar si prin politicile fiscale, vamale, etc. Ce stim este ca bunastarea globala creste daca creste bunastarea medie iar distribuirea este cat de cat corecta.
Inflatia apare atunci cand nevoia pentru o anumita moneda scade. De obicei inflatia se intampla cand se printeaza prea multi bani, dar nu este singura sursa de variatie a valorii banilor relativ la alte produse. Variatia este naturala in anumite limite.
Chiar daca moneda ar fi acoperita in aur, descoperirea unor rezerve mari neasteptate scade nevoia. Daca se descopera o utilizare tehnologica surpriza de care este foarte mare nevoie (exemplu S.F. : acumulatori foarte mici pentru masini electrice), atunci banul acoperit in aur ar avea o deflatie distrugatoare, toata lumea ar schimba bancnotele in aur si ar duce aurul la fabrica.
Valoarea banului acoperit in altceva (ex: energie) ar avea aceeasi variatie in functie de cererea relativa intre produsul "moneda" si produsul "ne-moneda".
Banul actual satisface fundamental doar nevoia omului de a plati creditul. Cu cat oamenii platesc mai mult lunar la credit mentinand masa monetara constanta, valoarea banului creste. Creditatii muncesc mai mult sa plateasca ratele, bunastarea materiala in societate creste si ea (si stresul ce-i drept).
Bineinteles, daca se creste presiunea peste limita de suportabilitate, unii oameni renunta la a mai lupta sa plateasca creditul, dau faliment, motivatia de a munci scade, nevoia de bani pentru rate scade, banii se devalorizeaza.
Este un echilibru foarte fragil in jurul optimului, si nu intotdeauna politicul gaseste nivelul suportabil pe termen lung.
Update: Concluzie - la cererea publicului ;)
Bunăstarea fiecaruia depinde de posibilitatea de a schimba bunurile produse, prin intermediul banilor. Banii "fiat" care nu au acoperire în aur sau altceva sunt supuși inflației de obicei. Pe de alta parte nici banii denominați în ceva (aur, energie, etc) nu ar avea o valoare constantă față de celelalte produse.
Ramânem deci cu banii "fiat" a căror valoare depinde de cantitatea de credite și rata de returnare a lor. Politicile economice guvernamentale și ale băncii centrale (ex. BNR) sunt menite să echilibreze balanța. Astfel, valoarea banilor rămâne foarte mult dependentă de responsabilitatea clasei politice și a băncilor centrale.
Republicarea articolelor este permisa cu citarea autorului
Dacă v-a plăcut articolul, daţi vă rog un share :
articolului pare sa ii lipseasca o concluzie;
RăspundețiȘtergereincepe interesant, prezinta contextul.. dar se termina brusc.. parca inainte de a intra in problema :)
pare sa lipsaesca "menirea" de aici.
succes,
O concluzie ar fi ca economia este un echilibru complex, pe care orice iresponsabilitate politica il poate da peste cap.
RăspundețiȘtergereUpdate: Concluzie - la cererea publicului ;)
RăspundețiȘtergereBunăstarea fiecaruia depinde de posibilitatea de a schimba bunurile produse, prin intermediul banilor. Banii "fiat" care nu au acoperire în aur sau altceva sunt supuși inflației de obicei. Pe de alta parte nici banii denominați în ceva (aur, energie, etc) nu ar avea o valoare constantă față de celelalte produse.
Ramânem deci cu banii "fiat" a căror valoare depinde de cantitatea de credite și rata de returnare a lor. Politicile economice guvernamentale și ale băncii centrale (ex. BNR) sunt menite să echilibreze balanța. Astfel, valoarea banilor ramane foarte mult dependentă de responsabilitatea clasei politice și a băncilor centrale.