O să argumentez în continuare că pentru a crește în mod real salariile în sectorul de stat și pensiile trebuie să ai suficienți "corporatiști". Nu mă refer la clasicul "pentru a avea bani statul trebuie ca cineva să plătească taxe", ci vreau să subliniez un lucru un pic mai subtil, legat de balanța importuri/exporturi.
Mai întâi să stabilim unde se duce o mărire de salarii sau pensii. Este valabil pentru orice mărire, dar argumentul se aplică în special categoriilor care nu "produc" pentru export, cum e valabil pentru cei plătiți de la buget și pensionari. Bineînțeles, bugetarii produc bunuri și servicii pentru uz intern, pensionarii au produs în timpul cât au lucrat, nu e asta o problemă.
Problema este că orice mărire de salarii și pensii are tendința să se transforme în consum din import. În general oamenii au deja asigurat minimum necesar traiului, chiar dacă poate nu-și pot asigura foarte bine lucruri normale precum grija pentru sănătate. Dacă primesc însă un pic în plus ce vor face cu banii? Bunul simț ne spune că vor dori să se bucure de lucruri pe care nu și le-au putut permite până acum. Vor cumpăra de exemplu un televizor mai bun, un aragaz, aspirator, frigider - lucruri preponderent produse în afara țării. Chiar și dacă se vor îndrepta spre alimente ceva mai variate șanse sunt să meargă tot spre produse din import: banane, avocato, o brânză cu mucegai, chiar și o bere "poloneză". Auzeam că și iaurtul se face deseori cu lapte din import, din păcate...
Cert este că pentru ca cei care primesc o mărire de pensie și salariu să se bucure de ea, e nevoie ca cineva din afara țării să ne "dea" niște produse făcute de ei, cum a fost exemplul televizorului. Este vorba de produse pe care nu le putem produce în România, nu le putem lua decât prin import. Întrebarea este ce îi face pe cei din afara țării să ne dea produse? Aia cu "piața de desfacere" este stupidă, orice lucru necesită muncă, dacă nu primești ceva în schimb nu te deranjezi să faci acel produs. Și atunci de ce străinii se deranjează măcar să ambaleze produsul cumpărat apoi de români?
Banii intermediază de fapt schimburi de produse și servicii, practic pentru orice produs importat oferi la schimb un produs (sau mai multe) în schimb. "Străinul" acceptă să îi dai lei contra produsul lui nu pentru că se duce cu leii în țara lui, ci pentru că speră că folosind acei lei poate să cumpere ceva produse din România care îi trebuie la el în țară. Poate nu îi trebuie lui direct, dar poate schimba leii cu valuta altui străin care are ceva de cumpărat din România, sau un lanț mai lung. V-ați prins cum stă treaba, când tragi linie schimbi produse pe care le imporți în țară cu produse pe care le produci în România pentru export. Dar ce produce România pentru export?
"Grânarul Europei" vinde ceva grâu spre Egipt, însă valoarea este destul de mică față de valoarea produselor importate. Mai asamblăm produse prin mâna de lucru ieftină, însă cu salariile acelea mici abia își acoperă respectivii consumul lor de produse din import. Atunci cine face produsele în schimbul importurilor pentru pensionari și bugetari?
Simplificând mult lucrurile, aș argumenta că doar producția cu înaltă valoare adăugată, precum activitatea de export din multinaționale are momentan capacitatea să echilibreze balanța schimburilor comerciale externe. Mai sunt bineînțeles mici afaceri care reușesc să creeze valoare adăugată mare pentru export, însă "grosul" valorii se produce în multinaționale (încă). Și dacă nu s-ar produce în multinaționale ce s-ar întâmpla?
Dacă nu creezi suficiente produse pentru a le schimba cu bunuri importate, se întâmplă un lucru simplu: produsele din import devin mult mai scumpe decât ar fi în mod normal. Este echivalent cu faptul că Euro sau Dolarul($) se apreciază față de leu și le poți cumpăra doar mult mai scump. Chiar dacă vei cumpăra produsul în lei, importatorul va trebui să cumpere Euro sau Dolari pentru a importa produsul, iar dacă valuta este scumpă, la fel va fi și produsul.
Aparent fără legătură, ieri un om a căzut pe trecerea de pietoni și și-a fracturat piciorul. Niște tineri au chemat salvarea și a venit SMURD-ul în vreo 10 minute. Omul a putut să stea nemișcat, sprijinit în mână până au venit. Aici sunt tot bani de la buget, bani din taxe. Nu știi niciodată când ai nevoie...
Concluzii
Avem nevoie unii de alții, nu este "noi versus voi". Taxele sunt necesare, important este ca acestea să se ducă spre servicii necesare societății (gen sănătate, educație) și nu să fie furate de către diverși șmecheri.
Poți avea o țară cu bugetari și pensionari cu nivel de trai decent doar având grijă să existe un sector productiv performant, care să producă suficiente bunuri atât pentru consum intern cât mai ales pentru export - pentru a putea cumpăra și produse pe care nu le poți produce intern. Diversificarea producției interne este și ea importantă, însă unele lucruri vor rămâne importate orice am face.
Singura garanție pentru ca banii din taxe să nu fie furați sau deturnați este să existe transparență maximă pentru cheltuirea banului public și o justiție puternică care să corecteze eventuale derapaje.
P.S. Am continuat aici un ciclu pe care l-am deschis mai demult "economia reinventată", în care încerc să explic în termeni cât mai simplii legități economice, așa cum le-am înțeles eu - vezi articole Economie
Mai întâi să stabilim unde se duce o mărire de salarii sau pensii. Este valabil pentru orice mărire, dar argumentul se aplică în special categoriilor care nu "produc" pentru export, cum e valabil pentru cei plătiți de la buget și pensionari. Bineînțeles, bugetarii produc bunuri și servicii pentru uz intern, pensionarii au produs în timpul cât au lucrat, nu e asta o problemă.
Problema este că orice mărire de salarii și pensii are tendința să se transforme în consum din import. În general oamenii au deja asigurat minimum necesar traiului, chiar dacă poate nu-și pot asigura foarte bine lucruri normale precum grija pentru sănătate. Dacă primesc însă un pic în plus ce vor face cu banii? Bunul simț ne spune că vor dori să se bucure de lucruri pe care nu și le-au putut permite până acum. Vor cumpăra de exemplu un televizor mai bun, un aragaz, aspirator, frigider - lucruri preponderent produse în afara țării. Chiar și dacă se vor îndrepta spre alimente ceva mai variate șanse sunt să meargă tot spre produse din import: banane, avocato, o brânză cu mucegai, chiar și o bere "poloneză". Auzeam că și iaurtul se face deseori cu lapte din import, din păcate...
Cert este că pentru ca cei care primesc o mărire de pensie și salariu să se bucure de ea, e nevoie ca cineva din afara țării să ne "dea" niște produse făcute de ei, cum a fost exemplul televizorului. Este vorba de produse pe care nu le putem produce în România, nu le putem lua decât prin import. Întrebarea este ce îi face pe cei din afara țării să ne dea produse? Aia cu "piața de desfacere" este stupidă, orice lucru necesită muncă, dacă nu primești ceva în schimb nu te deranjezi să faci acel produs. Și atunci de ce străinii se deranjează măcar să ambaleze produsul cumpărat apoi de români?
Banii intermediază de fapt schimburi de produse și servicii, practic pentru orice produs importat oferi la schimb un produs (sau mai multe) în schimb. "Străinul" acceptă să îi dai lei contra produsul lui nu pentru că se duce cu leii în țara lui, ci pentru că speră că folosind acei lei poate să cumpere ceva produse din România care îi trebuie la el în țară. Poate nu îi trebuie lui direct, dar poate schimba leii cu valuta altui străin care are ceva de cumpărat din România, sau un lanț mai lung. V-ați prins cum stă treaba, când tragi linie schimbi produse pe care le imporți în țară cu produse pe care le produci în România pentru export. Dar ce produce România pentru export?
"Grânarul Europei" vinde ceva grâu spre Egipt, însă valoarea este destul de mică față de valoarea produselor importate. Mai asamblăm produse prin mâna de lucru ieftină, însă cu salariile acelea mici abia își acoperă respectivii consumul lor de produse din import. Atunci cine face produsele în schimbul importurilor pentru pensionari și bugetari?
Simplificând mult lucrurile, aș argumenta că doar producția cu înaltă valoare adăugată, precum activitatea de export din multinaționale are momentan capacitatea să echilibreze balanța schimburilor comerciale externe. Mai sunt bineînțeles mici afaceri care reușesc să creeze valoare adăugată mare pentru export, însă "grosul" valorii se produce în multinaționale (încă). Și dacă nu s-ar produce în multinaționale ce s-ar întâmpla?
Dacă nu creezi suficiente produse pentru a le schimba cu bunuri importate, se întâmplă un lucru simplu: produsele din import devin mult mai scumpe decât ar fi în mod normal. Este echivalent cu faptul că Euro sau Dolarul($) se apreciază față de leu și le poți cumpăra doar mult mai scump. Chiar dacă vei cumpăra produsul în lei, importatorul va trebui să cumpere Euro sau Dolari pentru a importa produsul, iar dacă valuta este scumpă, la fel va fi și produsul.
Aparent fără legătură, ieri un om a căzut pe trecerea de pietoni și și-a fracturat piciorul. Niște tineri au chemat salvarea și a venit SMURD-ul în vreo 10 minute. Omul a putut să stea nemișcat, sprijinit în mână până au venit. Aici sunt tot bani de la buget, bani din taxe. Nu știi niciodată când ai nevoie...
Concluzii
Avem nevoie unii de alții, nu este "noi versus voi". Taxele sunt necesare, important este ca acestea să se ducă spre servicii necesare societății (gen sănătate, educație) și nu să fie furate de către diverși șmecheri.
Poți avea o țară cu bugetari și pensionari cu nivel de trai decent doar având grijă să existe un sector productiv performant, care să producă suficiente bunuri atât pentru consum intern cât mai ales pentru export - pentru a putea cumpăra și produse pe care nu le poți produce intern. Diversificarea producției interne este și ea importantă, însă unele lucruri vor rămâne importate orice am face.
Singura garanție pentru ca banii din taxe să nu fie furați sau deturnați este să existe transparență maximă pentru cheltuirea banului public și o justiție puternică care să corecteze eventuale derapaje.
P.S. Am continuat aici un ciclu pe care l-am deschis mai demult "economia reinventată", în care încerc să explic în termeni cât mai simplii legități economice, așa cum le-am înțeles eu - vezi articole Economie
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Comentarii?