Cele de mai jos sunt idei propuse de Karl Popper sau reinterpretări personale ale ideilor acestuia, inspirate de lectura cărții de mai sus. Voi reveni și cu alte subiecte
Democrația
Este mult mai importantă puterea "negativă" a poporului de a schimba o conducere apreciată ca fiind rea decât puterea "pozitivă" de a alege reprezentanți în conducere. Este dificil să știi să alegi conducătorii cei mai buni, e însă mult mai ușor pentru popor să aprecieze când prestația unei conduceri cere schimbarea ei.
Democrația modernă nu trebuie interpretată ca și "puterea celor mulți" așa cum sugerează numele. Mai ales, democrația nu trebuie interpretată ca și voința majorității - altfel majoritatea ar putea oricând abuza orice minoritate în folosul său egoist. Mai degrabă este importantă puterea majorității de a schimba un regim dictatorial sau care are rezultate proaste ale guvernării.
Astfel, democrația este doar o unealtă care previne dictatura sau oligarhia, permițând schimbarea conducerii fără vărsare de sânge. Scopul democrației este să prevină o dictatură care va oprima o mare parte din societate.
Pe când Popper vede dictatura ca un rău moral (Kantianism) care oprimă voința cuiva, eu văd dictatura ca un rău probabil din punct de vedere utilitarianist. Aproape mereu dictaturile au creat administrații coercitive care au scăzut bunăstarea medie. Chiar dacă teoretic o dictatură poate fi luminată, o singură dictatură rea poate face mult mai mult rău decât 10 democrații mediocre. Iar istoric majoritatea dictaturilor au fost departe de a fi "luminate".
Pentru a evita "dictatura majorității" se propune mai degrabă noțiunea de "stat de drept" care cuprinde alegerea și mai ales schimbarea democratică a conducerii. Un stat de drept însă adaugă și protecție față de orice abuzuri ar dori să facă majoritatea suprareprezentată la putere.
O idee care derivă de aici pentru mine este că ar trebui să insistăm mai mult pe definirea unor pârghii care să permită schimbarea unei conduceri care se dovedește autocratică sau ia decizii inconștiente. Trebuie totuși protejată societatea și de abuzuri ale unei minorități care ar putea astfel sabota o guvernare decentă.
Am propus la un moment dat ca măsură a bunăstării unei societăți, media bunăstării celor mai defavorizați 20% - se pare că exista deja această metrică definită. Această abordare evită exact tirania majorității și cred că optimul nu se atinge pe termen lung în condiții de egalitate totală între cetățeni ci în condițiile unei oarecare inegalități în funcție de meritele personale ale fiecăruia la bunăstarea generală.
Pe de altă parte, democrația nu garantează un rezultat de success, Hitler a ajuns la putere democratic. Importante sunt pârghiile care ar fi putut să-l oprească din a-și aroga puteri sporite cu diverse pretexte. Si totuși democrația funcționează de cele mai multe ori mai bine decât celelalte forme de guvernare pe care le-am încercat (Winston Churchill).
Consecințe pentru modul de alegere ale conducătorilor (interpretarea mea)
Popper avertizează că interpretarea democrației ca și decizia poporului duce la greșeli conceptuale precum democrația directă. Nu oricine este competent să ia multe decizii complexe de guvernare. Am văzut de exemplu recent decizia populară asupra Brexit-ului care se dovedește și se va dovedi o decizie cu efecte negative mai mari decât cele pozitie.
Acesta este și motivul pentru care oamenii își mandatează conducători mai competenți în domeniu politic pentru a decide în locul lor. Rolul poporului este de a cenzura excesele acestor aleși, cel târziu la următoarele alegeri.
O consecință este, pentru mine, că alegerea președintelui prin sufragiu universal nu este optimă pentru rezultatele democrației. Vedem cum sunt aleși președinți tot felul de populiști, iar riscul există mereu. În plus, rolul unui președinte este mult prea tehnic și nu poate fi efectuat de orice om fără pregătire prealabilă îndelungată - chiar dacă ai alege un om foarte inteligent și bine intenționat.
Ar fi mai nimerit ca președintele să nu fie ales direct ci de către reprezentații poporului, gen Parlament. Chiar dacă am o părere foarte proastă despre Parlamentul din România, cred că nu ar fi mult mai rău decât acum. Avem în schimb în multe democrații moderne această mascaradă în care partidele se chinuie să ne împingă un candidat suficient de potrivit care să fie și popular, sfârșind uneori cu oameni mai mult populiști decât potriviți.
Ce ar trebui ales de către populație ar fi instituții mai puțin tehnice care să aibă rol de cenzură asupra actului de guvernare, de exemplu o listă mai mare de "avocați ai poporului" care să poată ataca și sancționa legi care afectează pe cei pe care îi reprezintă.
Cred că s-ar putea imagina și mai multe pârghii în care minoritatea să se poate opune. Acum avem deciziile importante cu 2/3 din voturi. Trebuie însă păstrat un echilibru care să garanteze și că deciziile bune nu pot fi blocate din rea voință. Nu există soluții perfecte, este nevoie de un reglaj fin de corectare a problemelor identificate în trecut.
va continua...