Aerul conditionat, umiditate, transpiratie



Aerul condiționat, umiditate, transpirație

Pe scurt : aerul condiționat scade umiditate aerului, usuca ochi si mucoasa nazala și nu aduce oxigen în camera. AC dezabureste rapid geamurile masinii. Transpiratia nu se evapora cand este umiditate mare.

M-am gandit ca ar fi util sa dau la inceputul fiecarui articol un foarte scurt rezumat astfel incat cititorul sa poata decide repede daca il intereseaza subiectul sau nu. Bineinteles, toate subiectele mele sunt interesante, doar ca nu pentru toti ;)


"Omul isi face iarna car si vara sanie" ar putea spune cineva ironic care vede ca vorbesc de aer conditionat toamna. Primavara asta am scris despre repartitoarele de costuri caldura. Iata insa ca acum cand se preconizeaza scumpiri la caldura devine chiar de actualitate articolul respectiv.



Cum functioneaza aerul conditionat

Aerul conditionat obisnuit din case si birouri recircula aerul din camera printr-un radiator rece. Unele modele permit si incalzirea aerului, pe acelasi principiu, incalzind radiatorul.

Prima consecinta este ca aerul conditionat nu aduce aer de afara. In ciuda ventilatiei, nivelul de oxigen va scadea daca nu deschideti geamul. Ca exceptie, aerul conditionat de la masina aduce aerul din afara masinii daca nu ati setat "recirculare".

A doua consecinta este ca vaporii de aer condenseaza pe radiatorul rece, producand apa care este eliminata pe un furtun separat, de multe ori in capul trecatorilor. Umiditatea din aer scade puternic, aparatul meu a masurat doar 35% intr-un birou plin cu oameni, care produc ceva umiditate prin expiratie.


Cum se raceste corpul

Corpul uman are o temperatura normala in jur de 36.5 grade Celsius. Produce permanent caldura (uneori 50% din energia pe care o consuma). Pentru a-si mentine temperatura relativ constanta, corpul are nevoie sa piarda permanent caldura. De obicei traim la temperaturi exterioare mai mici de 36 grade, ceea ce face posibila pierderea caldurii in exces (ne imbracam ca sa nu pierdem prea multa).

Cand temperatura exterioara este prea mare, corpul activeaza racirea activa, prin transpiratie. Prin evaporare, transpiratia raceste corpul (cainii nu au glande sudoripale si se pot raci doar prin limba umeda scoasa). Daca temperatura exterioara depaseste 36 grade, corpul nu mai poate pierde temperatura decat prin transpiratie, difereanta intre 35 grade si 37 grade este enorma. Se recomanda consumul de multe lichide in aceasta situatie.

Daca umiditatea din aer este mare, transpiratia nu se mai evapora de pe corp, siroind. Astfel, daca umiditatea este mare rezistam mai greu la temperaturi inalte. Daca umiditatea este mica, transpiratia se evapora mai rapid, aducand senzatia de racoare. Ventilatorul poate creste viteza de evaporare a transpiratiei, ca si cum umiditatea ar fi mai mica.


Ce este umiditatea aerului

Umiditatea este o masura a saturatiei de vapori de apa in aer. Atentie, umiditatea (zisa si relativa) nu este un procent de vapori in aer. Umiditate 100% nu inseamna ca suntem in apa, ci ca nu mai putem adauga mai multi vapori de apa in aer fara ca sa producem condensul unei cantitati egale de vapori pe geam, pereti, etc.

Umiditatea 100% este atunci cand intram in masina rece iarna iar geamurile se aburesc instantaneu. Pe de alta parte cand masina se incalzeste, aerul permite mai multi vapori in aer, geamurile se dezaburesc fara a elimina neaparat umiditatea din masina (umiditatea scade). Umiditatea masoara deci cat suntem de departe de momentul in care evaporarea de noi vapori in aer nu mai este posibila (aerul este saturat). Practic la umiditate 100% apa dintr-o farfurie nu se mai evapora, orice vapori emisi vor fi compensati de alti vapori care se condenseaza.

Umiditatea, masurată de hidrometru higrometru, numita si relativa, variaza in functie de 3 factori:
- creste daca creste procentul de vapori in aer - pana la umiditate 100% cand incepe condensul
- creste cand scadem temperatura - apa condenseaza mai repede la rece
- creste cand crestem presiunea - in "oala sub presiune", apa sta lichida la peste 100 grade Celsius, deci condenseaza "mai repede".

Ca mnemonica, umiditatea inseamna condens, orice duce apa spre vapori scade umiditatea, orice duce apa spre condens creste umiditatea.

O umiditate prea mare in aer duce la acumularea apei in plamani, respiratie greoaie. Umiditatea mica duce la uscarea excesiva a mucoaselor si a ochilor.


Umiditatea din masina

In practica presiunea nu este un factor care sa varieze foarte mult, celelalte doua variaza mult. In masina, cu cat exista mai multe persoane care expira aburi, cu atat mai repede se atinge procentul maxim suportat de aer la acea temperatura. Cu cat creste temperatura, aerul poate suporta mai multi vapori in suspensie fara sa condenseze. Ventilatia (chiar rece) ajuta si ea, stimuleaza evaporarea pe geam ca si cum ar exista o presiune mai mica la suprafata geamului.

O metoda anti-intuitiva de a dezaburi geamurile masinii este pornirea aerului conditionat (chiar iarna). Desi temperatura scade la suprafata geamului, aerul care trece prin aerul conditionat (prescurtat AC) este foarte uscat, intrucat majoritatea vaporilor au condensat pe elementul rece al AC. De preferinta se porneste si caldura, de obicei aerul trece intai prin elementii AC reci, apoi prin elementii de incalzire, eliminand discomfortul AC.

Efectul de dezaburire este mai rapid daca se porneste recircularea, intrucat AC va condensa majoritatea vaporilor din aerul din masina. Totusi, oprind aerul conditionat vaporii condensati pe elementii reci care nu s-au scurs sub masina vor tinde sa intre din nou in masina, mai ales daca ventilatorul este pornit. Cu ventlatorul si recircularea oprite, vaporii de pe elementii AC se vor disipa treptat. Efectul de reflux este mai mic daca se foloseste AC cu aer din afara, optional cu un geam usor deschis (nerecomandate pe ceata).


Umiditatea din casa

Daca iarna nu se aeriseste suficient (creste procentul de vapori din aer) si in plus exista un perete mai rece (neizolat), umiditatea in acea zona creste, apa condensand pe perete. Izolarea peretelui (cresterea temperaturii) si/sau aerisirea (scaderea procentului de vapori din aer) evita igrasia, care este mucegaiul format in peretele pe care au condensat vaporii. Daca peretii sunt izolati bine, cele mai reci suprafete sunt adeseori geamurile unde efectul poate fi controlat mai usor.

Teoria cu umidificatoarele de pe calorifere ar spune ca de fapt iarna umiditatea este prea mica. Care este realitatea ? Ce se intampla este ca iarna, aerul de afara este foarte uscat, majoritatea vaporilor se condenseaza si ingheaza pe sol. Daca acest aer cu putini vapori de apa in el intra in casa si apoi este incalzit, umiditatea scade, intrucat suntem foarte departe de saturatia cu vapori de apa. Un aer atat de uscat face umezeaza de pe mucoasa nazala si plamani sa se evapore mult prea repede, producand senzatii neplacute in timpul somnului.

Umidificatorul este menit sa compenseze, crescand procentul de vapori din aer. Totusi, daca exista in camera suprafete foarte reci, in acea zona umiditatea va ajunge rapid la 100%, condensand vaporii generati. In restul camerei unde este cald umiditatea va ramane scazuta. Din experienta mea, intr-o camera bine izolata cu polistiren si termopan umiditatea este mai degraba prea mare iarna (prin aburii respiratiei), scazand cand se aeriseste camera.


Umiditatea din birou

Aerul conditionat este cel mai eficient termic daca geamurile sunt inchise, fiind mai usor sa scada temperatura aerului interior de la 27 la 25 grade decat sa raceasca aerul de afara de la 30 grade (exemple).

Totusi exista efecte nedorite. Umiditatea aerului scade foarte mult, ceea ce tinde sa usuce ochii, mucoasa nazala, gatul. Am auzit ca exista aere conditionate care re-umidifica aerul, dar n-am vazut pana acum.

In plus, umiditatea mica data de procentul mic de vapori apa este accentuata de circulatia constanta a aerului, care face evaporarea si mai rapida.

In conditii de umiditate mica, transpiratie se evapora foarte rapid, producan o racire accentuata a acelor zone ale corpului. Practic, in conditii de umiditate scazuta indicale de comfort termic scade. La 35% umiditate si 25 grade temperatura ma simteam ca la 18 grade. Daca alte zone ale corpului sunt prea incalzite (prea imbracate), corpul va accelera transpiratia, racind prea mult zonele expuse la AC.

Pentru a atenua aceste efecte, umiditatea trebuie improspatata aerisind regulat (inclusiv pentru oxigen pe care am spus ca AC nu il aduce). Efectul este mai mic daca AC nu functioneaza permanent, intrucat o parte din efect este dat si de ventilatie. Setand AC sa pornesca la un grad sub momentul in care devine prea cald se obtine o functionare periodica - mai usor de suportat.

Trebuie mentionat si faptul ca se recomanda setarea AC cu maxim 6 grade sub temperatura de afara, altfel corpul poate suporta un soc la trecerea intre afara-inauntru, inclusiv stop cardiac pentru cardiaci. Mai trebuie stiut ca daca AC este setat la 16 grade nu va raci mai repede decat daca este setat la 20 grade. Setarea determina doar momentul de oprire al racirii. Pentru mine optimul ar fi 22-25 grade in birou, dar am observat ca pentru asta unele AC trebuie setate la minim 26 grade, altfel nu se opresc de loc din mers.


Cum se raceste/incalzeste radiatorul (putin tehnic)

AC functioneaza ca un frigider. Comprima un gaz (impropriu numit freon, care nu se mai foloseste) in unitatea exterioara. Cresterea presiunii determina incalzirea gazului.

Gazul este tinut pana se raceste (sub ventilator), apoi i se da drumul sa se decomprime in radiatorul din interior. Prin scaderea presiunii, temperatura gazului scade, de la temperatura de afara pana spre temperatura de inghet a apei.

Aerul din camera este trecut prin radiator, racindu-se. Gazul se incalzeste la temperatura camerei, apoi este scos in unitatea exterioara si reincepe ciclul, este comprimat, etc.

Inversand comprimarea cu decomprimarea se obtine AC care da caldura. Consumul de energie la incalzirea in acest fel este mai mic decat la producerea caldurii cu o rezistenta electrica. Cu cat afara este mai cald, cu atat randamentul este mai mult peste cel al unui calorifer electric. Pe acelasi principiu functioneaza si pompele de caldura, cu radiatorul exterior ingropat in pamant unde este mai cald iarna.


Rugaminte

Ma apropii de 1 an de blogging. Am mai facut exces de ii si alte greseli de scriere (in ciuda a cate 2-4 recitiri), n-am reusit aproape niciodata sa fiu foarte scurt. Sper doar sa fi fost un pic de folos prin scrierile mele, sau macar minimal agreabil.

M-ar ajuta pentru auto-evaluare sa stiu ce v-a placut mai mult si ce v-ar mai interesa (ati vazut cam despre ce imi place sa scriu). Ma voi intari sa suport si criticile, mai ales daca sunt constructive. Multumesc.

P.S. Daca nu aveti nimic de spus, bagati macar un mesaj gol, sunt curios data a ajuns cineva cati au ajuns la sfarsitul articolului :)


P.S Articole și mai interesante scrise de mine în engleză:

Philosophy of everything


Comentarii

  1. ciprian.olaru9/9/10 08:31

    eu ajung de obicei pana la sfarsitul articolelor si imi plac pentru ca sunt bine documentate si structurate;
    uneori sunt foarte lungi si am nevoie de doua vizite ca sa le citesc (din cauza putinului timp liber disponibil);
    poate ar fi util sa adaugi ceva mai multe resurse (imagini, linkuri suplimentare, etc) si ceva mai multe exemple practice / concrete; ex: ai spus ca randamentul incalzirii cu un aparat ac e mai bun decat cel al incalzirii cu rezistenta electrica; ar fi fost interesant sa incluzi aici si un ordin e marime - "de cate ori e mai bun";

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Te rog ciprian sa-mi spui cum sa pun ac pentru ca corpul meu sa nu m-ai transporte noaptea si sa nu-l m-ai simt rece tot timpul nopții efectiv este in chin si nu ma pot odihni trezindu-ma ud ,ma schimb apoi iarăși la fel ,nu pot sa cred ca e de la altceva da-mi in sfat multumesc pe de altă parte mesajul tău este poarte bun !!!!!

      Ștergere
  2. dai ca dai bine!

    RăspundețiȘtergere
  3. Si eu ajung tot timpul la sfarsit. Atat timp cat articolele sunt bine structurate, lungimea nu este o problema. Mai mult, pasajele care nu prezinta interes(principiul de functionare pt AC) pot fi sarite.
    Legat de al doilea punct, nu stiam ca blogul tau e tonomat cu fise; vreau si eu o expunere pe fizica cuantica si una pe formarea universului :p. Eu zic sa posteszi despre ce te pricepi si iti face placere ca altfel s-ar putea sa afectam calitatea.
    Numai bine si asteptam urmatorul articol

    RăspundețiȘtergere
  4. Mihai: Ajuns la sfarsit, parcurs pe sarite... Noroc cu diversitatea ;-)

    Florin: Sigur NU va fi niciodata un tonomat cu fise :-)

    RăspundețiȘtergere
  5. Definiti Universul si dati 3 exemple :)

    Pompele de caldura cu element in pamant genereaza de 3-4 ori mai multa caldura decat caldura generata prin efect termic al curentului electric. La AC stiam ca este de vreo 2 ori mai multa daca afara sunt peste 15 grade afara, dar nu mai stiu exact cifrele si unde am citit.

    Cred ca as putea sa scriu un pic si despre fizica cuantica si teoria corzilor, la nivel de popularizare a literaturii de popularizare pe care am :)

    RăspundețiȘtergere
  6. Am ajuns si eu la final, daca nu ma insel cam la toate.
    Scrie despre ce iti vine tie in minte (oare "tie" isi mai are rostul in fraza asta?), de fapt aici e o parte din tine, nu o piata (chiar si daca vrei sa faci bani cu blogul).

    Referitor la tema de azi:

    1. am auzit ca la Canicula (deci peste 37 grade) AC-ul face fata cu greu sau deloc.
    2*1. la noi cred ca e inutil in case (nu birouri).
    3. "cat mai multe lichide" - aici e interesanta temperatura optima a acestora: pt uz intern si pt uz extern :P. Si mai avem in calcul si senzatia de racoare S si racoarea efectiva R.

    In niciun caz nu trebuie baute reci*2 (corpul va genera caldura sa le incalzeasca), nu? (S +, R-). Cred ca nici prea calde nu sunt ok (S-, R+). Deci ar fi o temperatura optima care sa dea S+ si R+.

    La cele de uz extern sunt aceleasi reguli?

    *1 - am facut un experiment cu un apartament care e aproape toata ziua in soare, bloc neizolat. Dimineata cand plecam inchideam geamurile si trageam draperiile (atentie, draperiile, nu perdelele) dupa exemplu vazut in sudul Croatiei. In orice moment al zilei veneam de afara era ok inauntru.

    *2 - asta cu reci - cred ca se trage de la marketing (oare cand vom scapa de prostiile astora?) - cu cat diferenta de temperatura e mai mare cu atat creste consumul, deci incasarile.

    RăspundețiȘtergere
  7. foarte interesant ...am citit pana la sfarsit !

    RăspundețiȘtergere
  8. Eu citesc pana si comentariile :D

    RăspundețiȘtergere
  9. Multumesc pentru comentarii, chiar simteam nevoia de (mai mult) feedback. Invit si pe ceilalti sa lasa cate un comentariu, chiar si anonim.

    Nu voi fi un tonomat "cu fise", nu fac acest blog pentru vreun folos material. Mi-ar face placere sa raspund la intrebari la care cred ca pot raspunde mai rapid decat daca ar cauta persoana pe google.



    @bgoodforyou : Foarte bine pusa problema cu S (senzatia de rece), R(recele real din corp). Am mentinut conventia ca + inseamna "mai rece".

    Daca suferi de temperatura (40grade/R- si S+/friguri), este necesar sa se raceasca corpul rapid, inclusiv cu sticle de gheata la subtiori sau dus rece (pentru a nu ajunge la convulsii si chiar moarte). La fel este probabil daca lesini de caldura, daca corpul nu mai reuseste sa se raceasca.

    Pe de alta parte, daca corpul este cat de cat in echilibru termic, daca ii dai ceva foarte rece intr-o zona critica (stomac, cap, rinichi/spate), in primul moment ai R+ si S+, dar imediat corpul compenseaza producand caldura, ajungand la R- si S-. Apoi transpiri foarte tare pentru a face R+, depinde de curentul de aer daca primesti si S+, oricum e neplacut. De aceea dusul rece sau lichide foarte reci nu racoresc decat pe termen foarte scurt, apoi chiar incalzesc mai tare.

    Un dus caldut insa (sau un ceai cald), face R- in prima faza. Este neindicat daca esti in dezechilibru termic grav. Dupa asta insa, corpul se relaxeaza, nu mai produce caldura, producand R+. Umezeala de pe piele aduce si ea R+ si S+. In plus, contrastul dintre temperatura pielii (incalzite) si aer face sa resimti caldura mai putin pregnant.

    Nu cunosc studii clare in aceasta privinta, dar cred ca un suc la temperatura camerei (20-25grade) cred ca este cel mai indicat, aduce o racire directa corpului (36.5grade) fara a-l stimula sa produca mai multa caldura. Apoi apa se poate asimila rapid si ajuta la transpiratie.

    Un coleg imi atragea atentia ca alimentatia bogata in calorii este un factor puternic in incalzirea corpului. O hrana usoara vara face arderi mai putine si deci nevoie mai mica de a pierde caldura.

    RăspundețiȘtergere
  10. Ca si incurajare nu iti pot spune decat atat : cautand ceva pe google, ai fost numarul 2 pe lista cu blog-ul tau. Asta spune multe.
    La "batranete" cand nu o sa mai poti scrie cod o sa fii un bun autor de manuale de utilizare.

    RăspundețiȘtergere
  11. Ai cautat cumva dupa "mihvoi" ? :))

    RăspundețiȘtergere
  12. Cum tehnologia avanseaza exista si AC-uri care mai au in plus cativa centimetrii la unitatea exterioara unde acomodeaza mecanismele de umidificare/dezumidificare precum si asigurarea aportului de aer proaspat.
    Fiind la curent cu problemele generate de umiditatea prea scazuta sau prea ridicata am platit un pret exorbitant pentru aceasta piesa de tehnologie.
    Ca fapt divers pe langa circuitul cu "freon" si furtunul de condens la aceste AC-uri mai exista si al 4-lea furtun pe unde vine aerul proaspat de afara si se realizeaza procesul de umidificare/dezumidificare.
    De asemenea cand functia de improspatare cu aer proaspat este activa nivelul de zgomot produs de AC in casa creste pentru ca pe furtun vine si galagie de la unitatea exterioara :)
    In caz ca cineva este interesat firma producatoare se numeste Daikin (japonezi) iar aparatul Ururu Sarara. Cu riscul de a ma repeta pretul este foarte mare comparativ cu un AC "dumb", pentru mine personal insa functioneaza.

    RăspundețiȘtergere
  13. Merci, chiar nu stiam detalii despre acest tip de AC. Cred ca informatia este interesanta pentru multa lume.

    RăspundețiȘtergere
  14. as vrea sa scrii despre necesitatea studierii umiditatii

    RăspundețiȘtergere
  15. Nu stiu ce să spun despre necesitatea studierii umiditătii. Mie mi-a folosit ca să-mi dau seama cum mă afectează.

    Având un aparat, poți mai ușor să evaluezi când este aerul prea uscat sau prea umed și să iei masurile necesare, de exemplu aerisirea, dezumidificator (sunt niște pietre poroase care fac asta) sau umidificator (clasicele mici vase cu apă langă calorifer).

    Dacă respiri greu sau ți se usucă gatul/nasul ar putea fi de la umiditate.

    RăspundețiȘtergere
  16. sunt rentabile aparatele alea de zic ei reduc umiditatea din locuinta? am turnat sapa si am tencuit peretii iarna si acum sunt uzi peretii pe alocuri si din parchet iasa apa la margini Ce zici?

    RăspundețiȘtergere
  17. N-am incercat, dar ar trebui sa ajute. Sunt niste pietre poroase intr-o carcasa de plastic pe la 50RON. Si aerul conditionat are de obicei un mod de "dezumidifiere".

    De baza ramane insa aerisirea zilnica cu 2 geamuri deschise, sa se faca curent.

    RăspundețiȘtergere
  18. Deci sa inteleg ca este mai economic sa ne incalzim cu un aparat de aer conditionat decat cu un calorifer electric de exemplu?

    RăspundețiȘtergere
  19. Dacă afară sunt peste 15 grade aerul conditionat consumă mult mai puţin decât caloriferul pentru aceeaşi căldură degajată (din ce am citit).

    Undeva mai jos aerul condiţionat egalează în consum caloriferul şi poate deveni chiar inutilizabil la temperaturi foarte mici (îngheaţă elementul exterior).

    RăspundețiȘtergere
  20. Eu am un aer conditionat in casa. Si azi la +5 grade afara el imi scoate aer rece, in loc de cald. Ce se intampla?

    RăspundețiȘtergere
  21. @Zbor

    Setează aerul condiționat pe "soare", probabil este pe "fulg de nea". Caută pe telecomandă un buton "mode" sau similar pentru a schimba modul de lucru (răcire/încălzire/dezumidificare/etc). De la +/- poți seta temperatura la care să se oprească încălzirea/răcirea (exemplu 24-26 grade).

    Dacă în ciuda oricăror setări aerul este doar ventilat (nu este nici cald nici foarte rece, chiar lângă aparat), este posibil ca aparatul să aibă o problemă. Cea mai uzuală problemă este că a rămas fără freon (se pierde în timp). In acest caz trebuie să te adresezi unui frigotehnist specializat în aparate de aer condiționat. Reîncărcarea cu freon costă câteva milioane din câte am auzit.

    RăspundețiȘtergere
  22. Nu ma stiu la fizica9/7/12 09:12

    "Umiditatea, masurata de hidrometru, numita si relativa, variaza in functie de 3 factori:
    - creste daca creste procentul de vapori in aer - pana la umiditate 100% cand incepe condensul
    - creste cand scadem temperatura - apa condenseaza mai repede la rece
    - creste cand crestem presiunea - in "oala sub presiune", apa sta lichida la peste 100 grade Celsius, deci condenseaza "mai repede"."

    Nu te supara frate, dar daca apa din aer condenseaza, in aer nu va fi mai putina apa ? Cum sa creasca umiditatea ??? Mai gandeste-te dragul meu

    RăspundețiȘtergere
  23. Este o mnemonică : cu cât apa tinde mai mult spre starea lichidă (condensează), vom constata că umiditatea relativă este mai mare. Aceeași umiditate relativă se poate obține la concentrații diferite de vapori de apă în aer, în funcție de temperatură și presiune.

    Condensul puternic apare când umiditatea relativă este 100% în acel loc (lângă un geam rece umiditatea relativă crește). Condensul scade când umiditatea relativă scade puțin sub 100%, de exemplu iarna se încălzește puțin în mașină.

    RăspundețiȘtergere
  24. Nu inteleg: "Umiditatea, masurata de hidrometru...". Cum se masoara umiditatea ci HIDROMETRUL??? DEXONLINE zice atat: HIDROMÉTRU ~e n. 1) Aparat pentru determinarea densității și a vitezei de curgere a lichidelor. 2) Aparat pentru măsurarea variațiilor de nivel ale unui curs de apă (fluviu, râu); fluviometru. 3) Miră pentru măsurarea nivelului unei ape. /<fr. hydrometre
    Poate HIGROMETRU (pentru umiditate...)
    M-am lamurit cam ce specialist esti...

    RăspundețiȘtergere
  25. @Anomin : aș vrea să spun că a fost un "eroare de tastare", dar nu, nu sunt specialist în asta. Alte probleme pe fond ?

    RăspundețiȘtergere
  26. ...in camerele izolate cu polistiren si ferestre termopan, umiditatea relativa scade mult daca merg caloriferele (nu creşte !) (mai ales in timpul nopţii se simte asta). Normal este ca in camere umiditatea sa fie de cca 60% , dara daca masuram, vom vedea ca este mult sub aceasta valoare
    pa

    RăspundețiȘtergere
  27. se gasesc de cumparat HIGROMETRE fie simple , fie cu termometru, nu sunt asa scumpe, incep de pe la 10 lei.
    ar fi bine sa fie analogice, adica sa functioneze cu fir de par (nu electronic)

    RăspundețiȘtergere
  28. Prin încălzire, umiditatea relativă a aerului scade, într-adevăr. Practic umiditatea relativă se înjumătățește la fiecare 10 grade creștere de temperatură. Dacă afară este umiditate 60% la 15 grade, aerul încălzit la 25 grade ajunge la aproximativ 60/2=30% umiditate relativă. Este doar efectul încălzirii, caloriferul nu are cum să "mănânce" vaporii de apă din aer.

    Spuneam însă că odată ce aerul este încălzit și are umiditatea mică (gen 30%), respirația poate să crească ușor umiditatea, cu 1-2%. Din păcate umiditatea nu va crește prea mult, încăperile nu sunt etanșe, sursa de aer rece este relativ săracă în vapori, mai apare și condens pe părțile mai reci ale pereților, astfel că nu poți crește umiditatea mult peste 30% iarna.

    Am încercat un higrometrul analogic, dar scria în instrucțiuni că trebuie calibrat la 100% folosind un prosop ud. Nu prea am fost mulțumit de rezultatul calibrării, l-am "calibrat" după unul digital. Cel puțin cele digitale par consistente între ele.

    RăspundețiȘtergere
  29. am si eu o intrebare vizavi de ac,in fiecare an cind vine vara si il pornesc constat ca nu mai are freon,asta se intimpla de 3 ani ,care sa fie cauza,de fiecare data vine meseriasul il incarca merge pina in iarna,cind il dau pe aer cald face fata pina pe la -10 gr,cind se depasesc afara -10 gr nu mai face fata sa incalzeasca,il opresc si primavara cind ii dau drumul nu mai are freon,care sa fie cauza,nici meserasu nu stie cauza cu toate ca a demontat si verificat toate inbinarile si conductele ?

    RăspundețiȘtergere
  30. Bănuiesc că pierde pe undeva, în funcție și de dilatare/contractare de la temperatură. Cum pierde foarte puțin (ține o vară), s-ar putea să nu poată determina meseriașul locul. Dacă este mai vechi, s-ar putea să merite luat unul nou.

    RăspundețiȘtergere
  31. Super, doresc sa imi cumpar un aer conditionat si cum oferta e variata vroiam sa stiu cum functioneaza ca sa pot evalua mai bine produsele de pe piata.

    Articolul tau m-a ajutat foarte mult. Multumesc.

    RăspundețiȘtergere
  32. Cu plăcere. Nu am apucat să abordez, dar sunt recomandate modelele cu invertor, care își pot regla turația unității exterioare în funcție de necesități. În principiu sunt mai silențioase și consumă mai puțin curent, deși nu am testat personal.

    RăspundețiȘtergere
  33. nu am inteles daca un AC m-ar ajuta sa scot umiditatea dintr-o locuinta noua, sau care ar fi cauzele umiditatii in exces intr-o casa desi este izolata termic ... :)

    RăspundețiȘtergere
  34. AC-ul are o funcție de dez-umidificare, iar vara face asta ca efect secundar al răcirii (de asta curg aerele condiționate afară).

    Ar fi interesant să identifici/limitezi sursa de umiditate: aragaz, duș, rufe la uscat.

    Mă mai gândesc că locuințele foarte noi ar putea să mai conțină umiditate în pereți.

    RăspundețiȘtergere
  35. Nu am citit intregul articol, asta din cauza lipsei de timp... Pe mine m-ar interesa daca ma poti ajuta intr-o mica problema... Am instalat de curand un AC si am unele mici probleme cu acesta... Freonul este incalzit si recirculat, asta stiu sigur, dar problema este ca radiatorul care ar trebui teoretic sa-mi incalzeasca aerul nu se incalzeste aproape de loc... Adica freonul de pe conducta de alimentare este fierbinte, intra in radiator, il incalzeste fff putin si atat... Care ar putea fi problema?

    RăspundețiȘtergere
  36. bravo tie! esti un tip destept!

    RăspundețiȘtergere
  37. Unitatea de afara elimină apă din condens la fel că cea interioară?

    RăspundețiȘtergere
  38. Atunci când AC este folosit pentru încălzire în casă, el funcționează exact invers decât pe răcire, adică se răcește tare unitatea din exterior, și deci poate face condens și ea. Și unitatea exterioară are un orificiu de evacuare, la care ar trebuie teoretic să se pună un mic furtun, însă deseori nu este montat.

    A nu se confunda asta cu furtunul pe care curge apă vara, care deseori aduce apa condensată în unitatea de interior până lângă unitatea exterioară, pentru a o putea elimina în exterior.

    La unitatea exterioară, efectul condensării este mai mic, pentru că este aer liber și se poate evapora mai rapid. Iarna însă condensul poate chiar să înghețe pe unitatea exterioară și apoi nu mai funcționează nici pe răcire până nu este dezghețat.

    RăspundețiȘtergere
  39. Și....punct! Mereu fa ceea ce îți place ție urmărind că în fiecare zi sa fie, plus unu fata de ieri. Tot timpul va fi cineva, căruia să îi fie de folos!

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Comentarii?