Despre munca si viata personala

Despre munca si viata personala

 Pe f. scurt:  Subconstient "a munci" are o rezonanta negativa iar "a lucra" una pozitiva. Nu muncim mai putin timp decat acum 1000 ani. Reducerea saptamanii de lucru este o masura anti-somaj si de scadere a consumului de energie fosila. Productia pentru folos propriu nu este masurata in PIB, deci PIB nu coreleaza cu bunastarea. Ati auzit de "downshifting" ?


Muncim sau lucram ?

 Un bun coleg si amic mi-a atras atentia ca in romana cuvantul munca are rezonanta negativa, punitiva, ca in "muncile iadului". Ar fi mai potrivit deci sa spunem "ma duc la lucru" decat "ma duc la munca".

 Subconstient "a lucra" are o valenta mai pozitiva, creatoare, fata de "a munci" care are valente negative, coercitive.

 La o cautare foarte superficiala, se pare ca munca provine dintr-un cuvant slav care inseamna tortura, schingiuire. In rusa exista si termenii  "rabota" si "trud", care ar veni de la "rab" (rob) si respectiv de la "stradat" (a se chinui, a suferi). Nu sunt sigur ca explicatiile sunt corecte, dar ma face oricum sa ma intreb daca conceptia punitiva despre munca nu s-a format in acest spatiu sub influenta bisericii dominante.

 Cuvantul englez work are o rezonanta mai pozitiva, ca in work[man]ship (lucratura, artizanat). Nu pot sa nu ma intreb daca aceasta diferenta subtila de sens nu este un ingredient in performanta economica mai mare a statelor in care functioneaza "etica protestanta a muncii".

In continuare voi folosi cuvantul "munca" in acest sens pozitiv, sinonim cu "work".


Ce este munca ?

Munca se defineste ca "Activitate conștientă (specifică omului) îndreptată spre un anumit scop, în procesul căreia omul efectuează, reglementează și controlează prin acțiunea sa schimbul de materii dintre el și natură pentru satisfacerea trebuințelor sale" (din dexonline). Partea cu "scopul" o diferentiaza de joc.


Munca a aparut probabil cand omul a renuntat sa mai fie doar culegator. Probabil si vanatoarea s-ar incadra la munca, consuma ceva mai multa energie decat cea minima necesara de a manca. Interesant este ca mersul pe jos nu este considerat munca.


Munca produce bunurile si serviciile pe care le folosim zi de zi.  O parte din munca a fost inlocuita de masini care consuma energie, dar activitatea de supraveghere si intretinere a devenit un nou tip de munca.


Cat muncim ?


Atunci cand utilajele au inlocuit anumite munci grele, oamenii au folosit capacitatea de munca ramasa ca sa isi creasca bunastarea si securitatea. Au aparut munci intelectuale care necesita un efort de enegie mai mic, dar pentru care corpul uman este (inca) mai putin adaptat. Adaptarea la mediu a facut posibila munca si in timpul iernii, s-a extins numarul de activitati lucrative in gospodarie. Per ansamblu estimez ca timpul de munca nu s-a redus semnificativ de-a lungul istoriei.

In Romania standardul este de 40 ore pe saptamana de lucru. In Franta standardul este de 35 ore, de fapt se lucreaza 40 iar cele 5 ore in plus se aduna, rezultand niste zile libere suplimentare concediului (RTT - Réduction du temps de travail).

 Studiile au aratat ca a lucra peste 40 ore pe saptamana duce pe termen lung la epuizare si scaderea randamentului muncii. Nu stiu daca studiile s-au facut si separat pe activitatile intelectuale din ziua de astazi, probabil limita mai realista ar fi cea de 35 ore. Ca si la impozite, de la un moment in colo ridicarea stachetei nu iti aduce mai mult la buget, mai multe ore lucrate nu creste productivitatea per angajat.


Cat este nevoie sa muncim ?

Un articol recent spunea ca intr-o economie dezvoltata un om poate produce hrana pentru 100 oameni sau toate celelalte bunuri fizice pe care le consuma 10. Nu mai pare foarte mult daca ne gandim ca, chiar in Romania, numarul de muncitori in activitatea productiva este de vreo 3-4 milioane (fara bugetari si activitati administrative), producand bunuri pentru 20 milioane (20%). La acestea trebuie adaugate intr-adevar serviciile de educatie, ordine publica, administratie si munca in folosul propriu dar si scazuta "taierea frunzelor la caini".

 Reducerea saptamanii de lucru este o masura anti-somaj, intrucat acelasi necesar de munca va trebui distribuit pe mai multi angajati. In plus, pentru a reduce cantitatea de energie consumata ar trebui sa ne indepartam putin de societatea de consum, producand bunuri mai putine si mai durabile. Pentru asta va fi nevoie de mai putina munca, deci distributia per angajat ar trebui sa scada.


Productivitatea muncii

Nu m-a atras niciodata masurarea economica a productivitatii muncii. Poti fi mai putin eficient si sa ai pe hartie o productivitate a muncii mai mare, daca ai o pozitie buna pe piata (cvasimonopol). Stim clar cand muncim ineficient, dar cat de eficient muncim e greu de masurat. Unele activitati nu cresc veniturile pe termen scurt dar pe termen lung sunt foarte productive si necesare (exemplu trainingul).

As mai vrea sa subliniez ca munca fiscalizata nu este neaparat o masura ca bunastarii produse de catre munca. In unele societati o mare parte din munca este orientata spre consumul propriu, fiind foarte greu sa evaluezi aceste activitati productive in PIB. Faptul ca sotia casnica incepe sa lucreze pare sa dubleze "PIB-ul familiei", dar asta nu ia in considerare munca mai putina depusa in casa.


De ce muncim ?

  Eu zic ca muncim ca sa traim, nu invers. Munca ofera intr-adevar si satisfactia de a fi util, de a iti valida valoarea sociala, dar si acestea se pot reduce la a fi securizat in privinta viitorului (daca esti inutil ai putea fi lasat sa mori de foame). De obicei pensionarii care continua sa lucreze moderat au viata mai lunga, probabil pentru ca le da un sens al vietii si un motiv sa nu fie prea sedentari.

  Munca mai multa creste bunastarea pana la un anumit nivel, apoi bunastarea incepe sa scada pe masura ce timpul liber devine mai putin. Dincolo de satisfactia personala subiectiva, chiar si strict economic daca nu ai timp liber incepi sa cheltuiesti mai mult pentru a compensa (iei bona, mananci mai mult la restaurant, cauti distractii intense ca senzatie in unitatea de timp).
  
   Ar trebui sa ne gandim mai mult la care este optimul de balansare a timpului intre activitatea profesionala si viata personala. O abordare care mi-a placut foarte mult am gasit-o intr-un articol al Aurorei Liiceanu despre Downshifting

Republicarea articolelor este permisa cu citarea autorului