Deflația este periculoasă pentru că se auto-alimentează într-un cerc vicios. Dacă prețurile scad, merită să nu cumperi azi pentru că mâine va fi mai ieftin, ceea ce scade și mai mult prețurile și vânzările. Pe termen mediu, deflația falimentează producătorii de bunăstare și asta e rău.
O inflație mică (1-3%) motivează ținerea banilor în circulație, altfel multă masă monetară ar "putrezi la ciorap" la vreun miliardar.
Luăm clasica ecuație care leagă prețurile de masa monetară : M*V=P*Q. Viteza de circulație a banilor (V) a scăzut din cauza prudenței la consum indusă de criză. În plus, lipsa creditării a scăzut și M (masa monetară virtuală) pentru că banii nu se mai multiplică la fel de mult prin mecanismul rezervelor fracționate, ci din contră se contractă prin returnarea datoriilor plus dobândă.
Pentru a nu scădea prețurile (P) în spirală deflaționistă, trebuie mărită M (masa monetară), ce s-a tot făcut prin "relaxare cantitativă". Altfel pe termen lung ar scădea și Q(cantitatea de produse), adică am cumpăra mai puțină bunăstare. În condițiile scăderii multiplicării au fost creați bani "reali", ceea ce se numește popular "a scoate bani la imprimantă", chiar dacă banii creați nu sunt bancnote ci doar niște numere în computer.
Problema apare când, ajutată de o mică inflație, V începe din nou să crească. M este mărit deja și Banca Centrală nu poate încerca recuperarea banilor dați la "relaxare cantitativă" oferind dobânzi mari la depozite (dobânda de politică monetară) - asta nu funcționează întotdeauna.
Dacă V crește, atunci crește și inflația, care în buclă alimentează și creșterea vitezei de circulație a banilor (V), că dacă nu-i cheltui pierzi. Asta ar însemna o creștere accelerată a inflației cu efecte negative asupra producerii de bunăstare în economie. Este marele risc al relaxărilor cantitative.
Aș specula o soluție : M virtuală poate fi scăzută la loc prin scăderea factorului de multiplicare a banilor, practic o creștere a rezervelor minime obligatorii. O mare parte a masei monetare este datorată multiplicării de la sistemul rezervelor fracționate. De exemplu la 15% rezervă obligatorie masa monetară se poate multiplica de până la 100/15=6.6 ori. Crescând RMO se poate scădea "la loc" masa monetară virtuală, echilibrând prețurile.
Părere de profan, vă rog nu dați cu pietre prea mari. Articolul a început ca un comentariu la articolul lui Lucian Croitoru.
Inainte de toate, trebuie sa inteleaga toata lumea ca bogatia se poate obtine numai prin munca, nu apare din condei. Da, artificiile economice pot creste efectele muncii depuse, dar nu o pot substitui
RăspundețiȘtergeredin cate stiu ... banca centrala influenteaza masa monetara prin :
RăspundețiȘtergere1. schimbarea rezerervei minime obligatorii a bancilor comerciale ... practic asa cum ziceai si tu este raportul cu care bancile comerciale au voie sa "produca" bani
2. dobanda de referinta (ROBOR-ul) prin care care atrage clienti pentru moneda respectiva
nu cred ca viteza banilor depinde de creditare in mod direct si nici indirect ... mai degraba cred ca este independenta de creditare si de factorii de mai sus ...
cred ca in cazul de fata viteza banilor a scazut datorita unui factor psihologic ...oamenii nu stiu la ce sa se astepte fiind criza financiara (de exemplu pierderea job-ului, scaderea salariului, cresterea ratei, etc) si atunci cumpera "cumpatat", pastreaza ceva banuti pentru zile negre ...
bnr chiar raporta prin 2011 sau 2012 ca depozitele romanilor a crescut. (am auzit pe la stiri in treacat)
defapt din ecutia din articolul tau se deduce viteza banilor care altfel nu poate fi calculata ... viteza circulatiei banilor poate fi influentata de anumiti factori, legi sau technologie dar nu poti masura acest lucru.
de exemplu (technologie) ... aparitia card-ului a marit viteza de circulatie a banilor. sau alt exemplu o simplificare a birocratiei poate ajuta si mari viteza de circulatie a banilor ...
Din pacate nu ai cum sa o masori decat aplicand formula de mai sus.
Inițial fusesem un pic inconsistent dacă multiplicarea prin rezerve fracționate este considerată în V sau în M. Am stabilit acum că M include și multiplicarea (M3 cred că se numește) iar V include multiplicarea și viteza de rulare banilor.
RăspundețiȘtergereAltfel de a explica intuitiv viteza de rulare din V este : un leu care stă la cineva în buzunar și nu este cheltuit nu afectează echilibrul prețurilor (viteză 0). Abia când este cheltuit (cumpără o pâine) intră în calcul (să spunem viteză 1). Iar dacă cel care îl primește îl cheltuie din nou cumpărând o altă pâine, atunci acel leu acoperă 2 pâini în ecuație (viteză 2).
Depunerile la bancă pot fi un semn de scădere a cererii populației, dar nu obligatoriu. Dacă banca re-împrumută acei bani la agenți economici care investesc atunci viteza acelor bani crește. Abia faptul că banii depuși nu se mai re-împrumută face ca V să scadă.