De fapt vroiam să scriu acest articol data trecută când a ieșit gluma cu Bernanke, Trichet și Isărescu, sper că v-a plăcut. Încerc să-mi reprezint cât mai intuitiv felul în care funcționează sistemul economic. Am făcut la un moment dat chiar o paralelă cu alăptatul la sân.
Ideea este că politica monetară a băncilor centrale funcționează ca o pedală de accelerație pentru economie. Reducerea dobânzii de politică monetară stimulează împrumutul, care în general stimulează investițiile, care de obicei stimulează creșterea economică. Creșterea dobânzii de politică monetară descurajează creditarea, ceea ce temperează inflația dar frânează de obicei și creșterea economică.
Nu întotdeauna mai mult înseamnă mai bine. Metafora pedalei de accelerație conține multe similitudini cu ceea ce se întâmplă în economie.
De exemplu a apăsa prea mult pedala de accelerație a economiei se spune că duce la "supraîncălzirea economiei", care arată foarte frumos la început - economia crește vertiginos (viteza mașinii crește), dar se poate termina printr-o criză economică majoră ("se calează motorul").
Politica monetară optimă este ca și viteza "adaptată condițiilor de trafic", o problemă de reglaj fin. Dacă apeși prea mult pedala de accelerație poți intra în derapaj și nu mai ajungi unde te grăbeai să ajungi (cădere economică după creștere "peste fundamente"). Dacă nu apeși suficient pedala de accelerație mașina se poticnește la deal și în general faci mai mult pe drum ("creștere economică sub potențial").
În general politica monetară are un efect monoton dar nu proporțional asupra economiei. Adică, comparat cu pedala de accelerație, dacă apeși pedala de accelerație în general viteza crește, dar nu proporțional cu apăsarea. Dacă motorul este subturat sau mașina este într-o viteză nepotrivită, efectul poate fi foarte mic. În economie se spune că politica monetară "pierde tracțiune" față de economie.
Există și un maxim, atât la pedala de accelerație cât și la economie. Pedala apăsată la maxim înseamnă o dobândă de 0% la politica monetară. În condiții obișnuite asta generează un avânt al creditării, dar există situații în care pur și simplu nu este suficient. Dacă ești cu mașina în viteza a cincea la un deal abrupt, degeaba apeși pedala de accelerație la podea, mașina nu va urca dealul.
Cutia de viteză a economiei este mai greu de identificat. În general poate fi văzută ca o stare anume a organizării interne, de exemplu încrederea populației și a agenților economici, oboseala oamenilor, distribuția oamenilor pe vârste. Este un fel de cutie de viteze automată mai nărăvașă, care uneori reacționează neașteptat dacă bruschezi comenzile. De exemplu dacă ai apăsat prea mult pedala de accelerație pe drum drept, măsina poate trece în viteza a cincea, apoi la primul deal să se poticnească. O altă comparație este cu mașinile vechi la care dacă apăsai prea mult pedala de accelerație se îneca motorul.
Situația actuală vine după o perioadă în care pedala de accelerație a economiei a fost apăsată la maxim în mare parte din economia mondială, atât de mult încât mașina economică a intrat în derapaj odată cu criza din 2008. În acest moment suntem încă în derapaj iar oamenii de la volan încearcă să readucă mașina pe direcție. Odată intrat în derapaj vrei să pui frână, dar riști să blochezi roțile și să produci un derapaj mai accentual. Asta s-a întâmplat prin reacția economiei la falimentul "băncii" de investiții Lehman Brothers. "Băncile" de investiții nu sunt chiar bănci, nu sunt protejate de banca centrală...
Câteodată în derapaj, când ți s-au blocat roțile, ajută să crești puțin viteza roților tractoare (viteza era zero) și să le orientezi spre centrul drumului. Pachetele de stimulare QE1, QE2 încearcă exact acest lucru, dar în derapaj lucrurile sunt foarte delicate. De exemplu dacă crești viteza roților peste viteza în derapaj a mașinii, roțile pierd din nou tracțiunea față de sol, agravând derapajul.
Secretul este să sincronizezi viteza roților cu cea a derapajului pentru ca suprafața de contact a roțile să devină staționară față de sol, iar atunci ai din nou aderență maximă (forță de frecare "în staționare"). În economie stimulul trebuie să echilibreze masa monetară virtuală (care a scăzut) cu cantitatea de produse disponibile. Orice depășire poate genera un nou derapaj, în inflație.
Așteptăm cu înfrigurare să vedem finalul, vă rugăm să vă depărtați de pistă !
P.S. Mai există un aspect : consumul de combustibil. Dacă turezi motorul mai mult, vei ajunge în același loc cu rezervorul mai gol. În condițiile unor resurse fosile finite, creșterea economică accelerează epuizarea resurselor.
Dacă v-a plăcut articolul, daţi vă rog un share :
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Comentarii?