Filosofia lui Mihvoi

Ce zice Keynes    Keynes este înjurat pentru toate excesele de "stimulare" a economiei pe care politicienii lumii le patronează. Krugman spune că majoritatea celor care îl critică nu l-au citit. După ce am făcut un pic " mișto " de Keynes, m-am apucat să îl și citesc (sunt abia la primul sfer al cărții).    În esență, Keynes spune că economia poate ajunge la echilibru stabil pe multe paliere, inclusiv paliere suboptimale. Un exemplu de echilibru suboptimal este când șomajul este foarte mare. Nu este vorba de șomajul obișnuit de 4-5% al celor care nu vor momentan sau nu sunt în stare să muncească, ci este vorba de șomajul "involuntar" al celor care și vor și pot, dar nu au unde. Teza lui mult hulită este că pentru a reduce șomajul involuntar este nevoie de o creșterea artificială a puterii de cumpărare, de exemplu prin deficite bugetare ale statului.

Labirint   Dacă cumva sunteți genul care se simt pierduți în magazine sau muzee tip labirint, iată o idee simplă care vă poate ajuta.   Odată intrat în magazin/muzeu, mergeți tot timpul în dreapta. Asta înseamnă practic a urmări pereții exteriori ai incintei, peretele exterior fiind mereu în dreapta. Aceeași metodă funcționează similar cu "mereu stânga", dar dreapta este direcția pe care o iau majoritatea oamenilor când intră într-un magazin.   Într-un muzeu bine delimitat, care nu are cicluri interioare această regulă simplă permite vizitarea tuturor camerelor, o singură dată, inclusiv a etajelor. Mergând pe dreapta dai de o scară, urci pe ea, urmărești pereții în cerc până ajungi din nou la scară, cobori în drepta apoi continui la dreapta pe holul inițial. Singura preocupare trebuie să fie să recunoști când ai făcut turul complet și ajungi să ieși pe ușa de la intrare ... în dreapta :)   Într-un magazin mare regula asta pierde raioanele din centrul incin...

Superblog 2011   Înscriu blogul la un mic concurs "Superblog" pe numele Mihai Voicu. Postul acesta este necesar la înscriere. Nu mă atrag atât premiile cât posibilitatea de îmi face cunoscute ideile. Să vedem de ce tip vor fi temele de concurs... Update Ianuarie 2012 : concursul s-a dovedit a nu fi un concurs de creație ci un maraton de vreo 30 se articole în care se cereau explicit link-uri la diverse produse și situarea lor într-un context pozitiv. Mulți din cei care au avut răbdarea să scrie câte ceva la toate etapele a câștigat un mic voucher, un fel de schimb contra "search engine optimization" realizat prin link-urile postate. Conform regulamentului, cine nu atinge toate temele iese din concurs.  Eu am renunțat după vreo 5 etape, nu mai aveam nici timp și mă cam rodea și la nivel etic. Dacă aș face reclamă, aș prefera s-o fac explicit, iar nu amestecată prin texte care mă reprezintă. Cred că am reușit să scriu în cele 5 etape la subiect fără să mă com...

   De fapt vroiam să scriu acest articol data trecută când a ieșit gluma cu Bernanke, Trichet și Isărescu , sper că v-a plăcut. Încerc să-mi reprezint cât mai intuitiv felul în care funcționează sistemul economic. Am făcut la un moment dat chiar o paralelă cu alăptatul la sân .  Ideea este că politica monetară a băncilor centrale funcționează ca o pedală de accelerație pentru economie. Reducerea dobânzii de politică monetară stimulează împrumutul, care în general stimulează investițiile, care de obicei stimulează creșterea economică. Creșterea dobânzii de politică monetară descurajează creditarea, ceea ce temperează inflația dar frânează de obicei și creșterea economică.

Fumatul la primărie   Astăzi am mers la Primăria Sector 5 (strada Eforie) să depun actele pentru alocația lui bebe. "Protecția copilului" este un loc unde deseori vin părinții cu bebelușii în brațe. Chiar acolo, la etajul 1, pe holul de acces, niște cucoane fumau de zor. Fumau și când am venit, fumau și când am plecat. Nu garantez că erau aceleași dar erau clar de la primărie, întrucât am auzit replici conspirative de genul "nu mai vorbi despre asta, știi că telefonul meu are urechi".   Chiar așa să nu se respecte legea nici în instituțiile care ar trebuie să aibă grijă de respectarea ei ? Atunci mă mai mir că în piața Rahova (tot sectorul 5!) se fumează în halele acoperite ?  În cazul ăsta mi se pare că peștele de la cap se împute. Trăiască primarul nostru, care este ! Dacă v-a plăcut articolul, daţi vă rog un share :

Poveste cu bănci centrale      Mașina lui Ben a ieșit destul de urât în decor și a trebuit repusă pe pistă cu elicopterul , iar acum încearcă să recupereze terenul pierdut accelerând la maxim în linie dreaptă. Jean-Claude de la echipa concurentă a intrat și el ușor în acroșaj și acum încearcă să îl ajungă din urmă pe Ben. Mugurel de la echipa României fiind destul de în spate, nu a frânat când a văzut că cei din fată s-au ciocnit. De fapt era într-adevăr cu câteva tururi de pistă în spate, dar fizic foarte aproape de ceilalți doi așa că a fost lovit și el. Emil de la echipa tehnică a lui Mugurel nu a reușit să repare roata înfrânată după acroșaj, așa că a înfrânat-o și pe cealaltă , măcar să nu mai tragă într-o parte . În față se apropie un nou viraj stâns, Ben si Jean-Claude continuă să accelereze sperând fiecare să fie ultimul care apasă pedala de frână. Mugurel nu-și permite să mai piardă înca o roată așa că frânează de data asta, deși cu roțile înfr...

  Ca proaspăt tătic, realizez pentru prima dată complet cât de complexă este creșterea unui copil. Interacțiunea este atât de strânsă încât este foarte improbabil să nu lase urme adânci în personalitatea viitorului adult.    Bineînțeles, bagajul genetic își spune și el cuvântul. Un câine nu devine om oricât de bine ar fi educat. Cea mai docilă pisică este mai greu de dresat decât un câine încăpățânat. Anumite aspecte ale personalității probabil sunt și înnăscute, precum nivelul de docilitate versus agresivitate. Educația poate face însă diferența între agresivitatea gratuită a bătăușului de stradă și agresivitatea sportivului care joacă totuși după reguli.   Educația nu poate să nu lase urme. Un copil crescut de lupi în primii ani are șanse infime să devină academician. De multe ori chiar ne mirăm că, în ciuda tuturor greșelilor părinților, copiii reușesc să devină oameni respectabili. Poate ajută și genetica, dar nu merită să riști.  Cea mai deranjantă ...