Postări

Se afișează postări din ianuarie, 2012

Concedierile

Concedierile   In principiu, la nivel de societate (țară), mai puțini oameni care muncesc înseamnă o producție mai mică, deci o bunăstare medie mai mică. În acestă logică, concedierile nu sunt un lucru bun pentru bunăstarea țării exceptând situațiile: 1. Dacă oamenii concediați nu produc bunuri nici direct nici indirect, precum excesul de personal într-o administrație de stat supradimensionată. În acest caz, concedierea are ca rezultat scăderea cotei de bunuri distribuite celor nefolositori și creșterea cotei de bunuri a celorlalți. Teoretic cei disponibilizați vor fi motivați să își găsească o activitate mai productivă unde să se angajeze. De multe ori sunt stimulați să plece (plăți compensatorii) exact oamenii care fac treabă și care își pot găsi ușor alt serviciu, rezultând o scădere a serviciilor în locul de unde pleacă. 2. Daca concedierile motivează pe cei rămași să producă mai mult. Un șomaj dus spre zero la sută precum în comunism înseamnă o ...

Merită renunțat la repartitoare ?

Imagine
Merită renunțat la repartitoare ?  Costul de citire/calcul care se duce la Ista reprezintă în jur de 10% peste factura Radet (statistică proprie, vezi mai jos). Asta înseamnă că renunțarea la repartitoare poate economisi cel mult acești 10% din factura de căldură. Pe de altă parte, este probabil ca, fără repartitoare, locatarii să consume în plus mai mult de 10%, caz în care este mai rentabil cu repartitoare.

Stanford vs. România

Stanford vs. România (despre învățământul românesc)  Învățământul românesc produce oameni care au studiat în liceu integrale dar nu știu să facă defalcarea unui preț final în brut + TVA.  Să comparăm de exemplu cum se predă informatica la un liceu din România versus un curs de inteligență artificială la Stanford University (o să vedeți că are sens comparația). Pe când la liceu eu am învățat algoritmi de căutare pe un graf G = (V, E), un curs de inteligență artificială de la Stanford University predă același algoritm pe un exemplu concret, mai exact pe ... harta României. Se exemplifică găsirea drumului cel mai scurt de la Arad la București, precum se vede aici . Este un curs introductiv, dar totuși, nu li s-a părut prea înjositor să folosească un suport intuitiv pentru prezentarea algoritmului.  Cum o fi mai bine, ca în România sau ca la Stanford ? Păi să ne gândim ce se întâmplă când ai nevoie să aplici acele cunoștințe. Dacă ai învățat acei algoritmi pe exempl...

Românii și înotul

Românii și înotul  Ce se întâmplă dacă arunci în apă 100 de copii care nu știu să înoate ?  Câțiva vor învăța spontan să înoate. Pentru aceștia, capacitatea de a înota li se va părea atât de importantă pentru supraviețuire, încât vor dedica foarte multă energie dezvoltării ei. Dintre aceștia vor apare probabil câțiva buni performeri.  Ceilalți copii vor trebui salvați de către instructori, când au luat suficientă apă la bord. Dintre aceștia, mulți vor fi suficient de traumatizați încât să nu mai învețe vreodată să înoate, rămânând cu o frică viscerală de apă. Alții vor reuși până la urmă să înoate, dar activitatea în sine nu va mai fi însoțită de plăcere, ci de un stres inconștient. * * *   Dar nu despre eficiența acestei metode de a învăța înotul vreau să vorbesc eu. La limită, ea poate fi utilă pentru a identifica talente naturale. În definitiv nu e absolut necesar ca toată lumea să știe să înoate.   Dar dacă aplicăm același model pentru...