Am fost la România-Canada, rezultat 0-3, meci amical. Nu despre lipsa de inspirație a echipei României doresc să vorbesc aici, ci despre noi românii.
Pentru niște suporteri, nu am fost prea... suportivi - adică să încurajăm echipa. Au fost puține aplauze chiar și la acțiunile mai frumoase ale României. Nu mai zic să încurajăm echipa când este în dificultate, după ce a făcut niște greșeli. Sunt studii care indică că e și foarte benefic psihologic pentru spectatori să facă asta.
Să chibițăm despre fiecare greșeală am știut. Am impresia că este un simptom pentru ceva ce merge prost în mai toate domeniile din România. Nu avem această disponibilitate de a oferi un mic ajutor unuia un pic mai bun decât noi, chiar dacă mai face greșeli. Că dacă intram eu pe teren nu aveau loc pe tabelă pentru scorul cu care pierdeam 😆
Nu sunt un fan al susținerii necondiționate pentru "ai noștri". Dacă un român face un fault grav sau un gest nesportiv cred că ar merita huiduit ca și atunci când face echipa adversă. Toți jucătorii sunt oameni și suferă la fel ca noi când sunt loviți.
Mă întorc la acea "cultură a lipsurilor" care ne face să simțim că dacă apreciem pe cineva sau îl ajutăm vom rămâne noi fără. Ce pierzi dacă oferi niște aplauze? Jucătorii fac un efort mare să ofere un spectacol, chiar dacă la fotbal "din doi trebuie să piardă unul" - cum spunea mereu tata. De data asta a fost echipa noastră.
Poate și jucătorii români suferă de această cultură a lipsurilor. Se vede în felul în care nu prea dau pase și se complică într-un dribling în care pierd mingea. Sau în contrast cu canadienii care s-au strâns într-o "horă" înainte de meci. Ne lipsește acest spirit de unitate pentru un scop comun, de la cea mai mică asociație de proprietari până la nivel de țară. Echipa națională este doar un simptom.
* * *
Poate există și niște speranțe. Poate copiii noștri vor fi altfel. Noi atât am reușit să ne ridicăm peste educația "comunistă" de pe timpul lui Ceaușescu - care ne-a făcut să fim mai individualiști decât capitaliștii. Și educația "creștină" care ne-a făcut mai puțin iertători decât ateii.
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Comentarii?