Filosofia lui Mihvoi

Doi ani de blog  Acum o lună blogul a împlinit 2 ani. Acum mi-am dat seama :) Dacă v-a plăcut articolul, daţi vă rog un share :

Democrație versus Republică   Un foarte scurt filmuleț arată de ce SUA nu este o Democrație, ci o Republică. Democrația ar însemna că 51% pot decide să ia bunurile unora din ceilalți 49%. Republica ar însemna domnia legii, în care chiar și o minoritate de 1% este protejată. De asemenea, Democrația ar fi drumul către Oligarhie, prin creșterea controlului statului și formarea unei clici care se abonează la guvernare. Enjoy! Dacă v-a plăcut articolul, daţi vă rog un share :

Harzard moral sau pericol moral ?  " Moral hazard " s-a tradus în română prin "hazard moral". Din păcate în română hazard nu are și semnificația din engleză de " risc ", iar termenul vine din lumea asigurărilor ... de risc.  "Moral hazard" se referă în original la riscul ca persoana asigurată să fie mai nepăsătoare la pericolul asigurat decât o persoană ne-asigurată (lasă mașina deschisă dacă are Casco).  În economie "moral hazard"  se referă la situația în care de exemplu o firmă intermediază credite bancare, dar nu suportă și riscul în cazul neplății. La fiecare intermediere ia un comision, fără să riște nimic în cazul în care împrumutatul nu va putea plăti, iar asta o face să dea credite mult prea ușor.  Mie îmi place chiar mai mult traducerea, mai aproximativă, de " pericol moral " :   o/ Fiindcă banul şi prostia sunt pericole morale   Circul vieţii ne-a impus salturi mortale o/ Florian Pittiș / Pasarea...

[schită SF]   Eram atât de mandru când l-am terminat! Mi-a trebuit o viața să-l fac, noroc că nu a mai trebuit să inventez și lumea. Cea mai importantă componentă a sa (și cel mai greu de găsit) era un cristal polimorfic, care își modifica local permeabilitatea luminoasa în functie de radiația care îl parcurge. Din el obțineam un sistem de prisme și oglinzi care orientau dupa legi complexe lumina primită. Principiul este relativ simplu: semnalele senzorilor erau transformate în semnale luminoase, care erau transmise prin cristal unor traductori, care le transformau apoi în mișcari ale brațelor, cu care îl înzestrasem din belșug.   Marea evoluție era că orice semnal care strabate cristalul generează noi prisme și oglinzi, sau le transformă pe cele existente: învată. Cel mai mult mi-a luat realizarea și întipărirea unui program inițial în sistemul de prisme - oglinzi, program în care am inclus legile logicii, matematica, fizica, chimia și nu în ultimul rând legile moralei...

Ghid in țara ta - proba 4 din concurs Superblog - sponsor : *removed*   Dacă ar trebui să fiu ghid pentru un prieten din altă țară, ce i-aș putea arăta în 5 zile ? București    Nu este un oraș impresionant comparat cu alte capitale, dar pentru a-și forma o părere corectă despre România un străin trebuie să-l viziteze neapărat. Mai exact vizita în București este menită să corecteze imaginea (de)formată de diverse reportaje care arată o Românie cu țigani și căruțe trase de cai. De aceea vizita merită începută în București, pentru a crea o referință de normalitate.  Un fost coleg din Ucraina care a vizitat în România îmi spunea că bunica lui l-a avertizat să se păzească de hoți. N-a avut probleme însă. Alt fost coleg din Paris (originar din Venezuela) care a venit în București mi-a spus că la el în țara de origine îți dau în cap ca să-ți ia pantofii. Bucureștiul este un oraș destul de sigur, cu o criminalitate de stradă mai mică decât New York de exemplu....

Nu ești proprietarul banilor depuși la bancă  Tehnic și juridic, când depui bani la bancă, accepți să schimbi acei bani contra unei creanțe (dotorie) a băncii. Mai simplu spus, împrumuți banca.  Faptul devine mai evident când te gândești că banii depuși la bancă vor fi împrumutați altcuiva, deci ei nu mai există la bancă. Practic devii indirect proprietarul datoriei împrumutatului către bancă, de fapt o bucată dintr-un "pool" de datorii. Vezi comentariile de aici . Banii depuși erau deja datoria cuiva, dintr-un pool mai mare, dar asta e altă poveste . Dacă v-a plăcut articolul, daţi vă rog un share :

Plăceri vinovate - proba 3 din concurs Superblog - sponsor :*removed*   Eu sunt un șofer foaaarte cumpătat. Atât de cumpătat încât fac în medie 50Km/h până la mare (când nu sunt blocaje majore). Nu zic că nu mai iau câte un galben prin București, dar apoi încetinesc ca să mă asigur că nu am făcut-o din grabă ci pentru ... fluidizarea traficului. Îmi amintesc că am depășit o dată cu Dacia 1310 un BMW, dar era tare obosit modelul și cred că nu se grăbea...   Câteodată însă am chef să merg fără centură. Mai ales în weekend, când merg pe străzi secundare, mai "uit" ... să-mi pun centura. În general nu mă deranjează centura, ba chiar i-aș simți lipsa la un drum mai lung. Și totuși ... simt nevoia din când în când să îmi redovedesc că sunt liber să merg și fără centură, dar aleg să o port pentru siguranță, iar nu pentru că m-aș teme de amendă.   Pe șoselele mai circulate, chiar dacă mergi foarte prudent, crește riscul să intre cineva în tine. Fratele meu chiar a pățit...

Medicii și meritocrația  Salariul de la stat nu acoperă în nici un caz efortul de pregătire pe care îl depune un medic și importanța socială a meseriei. Am înțeles că un medic rezident lua anul trecut 800RON, asta după scăderea de 25%, inițial era 1200RON. Nu știu exact dacă încă se mai aplică scăderea, mai există și niște sporuri în funcție de specialitate, vechime, etc. Oricum este foarte puțin. La privat puteau ajunge pe la 2000RON.  Se pare că în Olanda, de exemplu, un medic care este doar stagiar (înainte de a fi rezident) poate obține 2000 de Euro, care este semnificativ mai mult decât salariul minim pe economie de acolo (aproximativ 1200Euro). Ce-i drept în Olanda stagiarii primesc mai multă responsabilitate decât au unii rezidenți în România, fac gărzi singuri, abordează urgențe, resuscitează, muncesc mult. Un medic rezident pornește cam în jur de 3000 Euro.  Dată fiind situația, plicul oferit doctorului de către pacient în România, deși un semn de anorma...

Geanta de călătorie - etapa nr. 2 din concurs Superblogs - probă sponsorizată de *removed*   Nu-mi place să călătoresc. Este obositor, stresant și chiar periculos. Dar uneori este necesar.  Mai ales dacă îți par stresante călătoriile, este necesar să le pregătești din timp pentru a reduce măcar stresul care este controlabil. Eu folosesc o listă de călătorie unde am adunat cam tot ce mi-a trebuit vreodată într-o călătorie. Parcurg fiecare item și îl tai de pe listă când l-am pus în bagaje sau dacă decid că nu îmi folosește. Astfel evit să pierd din vedere ceva care ar fi foarte util (gen șosete).   Mai ales dacă mergi cu avionul, gențile de călătorie trebuie alese cu grijă. În funcție de compania aeriană există anumite limite de număr de genți, greutate și dimensiune. Bagajul de mână în special este limitat ca dimensiuni; pe de altă parte este bagajul cu care rămâi dacă ți se pierd bagajele de cală, deci ar fi bine să ai acolo cât mai multe lucruri de strictă...